Către,
TRIBUNALUL CLUJ
Reclamanți:
1. Fundația DESIRE – FUNDAȚIE PENTRU DESCHIDERE ȘI REFLEXIE SOCIALĂ, cu sediul în Cluj-Napoca, str. Vântului, nr. 35, CUI 8525855, prin președinte Eniko Vincze, și
2. ARMAN ILEANA VICTORIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Sobarilor nr. 38, et. 1, ap. 20, CNP 2690925120715, posesoare a CI seria CJ nr. 066104;
3. ARMAN ILEANA VICTORIȚA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, P-ța Unirii, str. 14, ap. 25; CNP 2900302125903, posesoare a CI seria CJ nr. 018580;
4. BAGYUY MARGARETA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Fabricii, nr. 5, ap. 108; CNP 2510316120647, posesoare a CI seria KX nr. 511417;
5. BENCSIK ELISABETA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. George Gordon Byron nr. 15, ap. 19; CNP 2470707120676, posesoare a CI seria CJ nr. 123440;
6. BERKI ELENA IBOLYA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. B3, ap. 3; CNP 2730511120682, posesoare a CI seria CJ nr. 233583;
7. BERKI PETRU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. George Gordon Byron, nr. 15, et. 1, ap. 11, CNP 1731213120661, posesor a CI seria KX nr. 652131;
8. CZANKA LUCIAN cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul B2, ap. 3; CNP 1940213125837, posesor a CI seria KX nr. 865838;
9. FERENCZI ALEXANDRU MIHAI cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Mărășești, nr. 42-44, ap. 19; CNP 1751130120745, posesor a CI seria KX nr. 962219;
10. FODOR OLGA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul B3, ap. 4; CNP 2850829125834, posesoare a CI seria KX nr. 877773;
11. GEREBENES SARA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul A4, ap. 3; CNP 2550323120735, posesoare a CI seria CJ nr. 198004;
12. GEREBERES FRANCISC SERGIU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B2, ap. 4; CNP 1981012125806, posesor a CI seria CJ nr. 015115;
13. GRETA ELENA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B3, ap. 2; CNP 2750928120741, posesoare a CI seria KX nr. 950521;
14. GRETA MARIA LAVINIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B3, ap. 2; CNP 2981121125847, posesoare a CI seria KX nr. 950524;
15. GRETA PETRU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul A5, ap. 1; CNP 1541011120662, posesoare a CI seria CJ nr. 039170;
16. KOVACS MARIA ROZALIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul A2, ap. 1; CNP 2791212120651, posesoare a CI seria CJ nr. 219820;
17. KOVACS CRINA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B4, ap. 1; CNP 2740215120672, posesoare a CI seria CJ nr. 278309;
18. KOVACS CSABA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B4, ap. 1; CNP 1690422120671, posesor a CI seria CJ nr. 240138;
19. LUGOJAN ELISABETA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul A2, ap. 3; CNP 2560428120685, posesoare a CI seria KX nr. 843096;
20. OROSZ COSTIN ALEXANDRU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B3, ap. 4; CNP 1820419125870, posesor a CI seria CJ nr. 048277;
21. PETEAN SIMONA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B5, ap. 1; CNP 2741106201046, posesoare a CI seria CJ nr. 264766;
22. PETEAN SIMONA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B5, ap. 1; CNP 2951229125776, posesoare a CI seria CJ nr. 273764;
23. RUHA MARGARETA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B2, ap. 4; CNP 2711229120667, posesoare a CI seria CJ nr. 247541;
24. RUSU IANCA ANA MARIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B4, ap. 3; CNP 2781024120647, posesoare a CI seria CJ nr. 097800;
25. RUSU STELIAN cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul B4, ap. 3; CNP. 1780627120732, posesoare a CI seria KX nr. 855937;
26. SFAIȚ DORIAN IULIAN SEAGAL cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B3, ap. 3; CNP 1980508125847, posesor a CI seria CJ nr. 211861;
27. SIMON CRISTIAN MIHAI cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul B3, ap. 2; CNP 1801231125869, posesor a CI seria KX 916087
28. STANCU EMILIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Pata Rît, bl. Modul B5, ap. 3; CNP 2750408310293, posesoare a CI seria KX nr. 804823;
29. STANCU FLORIN cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B5, ap. 3; CNP 1740316200888, posesor a CI seria KX nr. 950535;
30. SZABO DARIUS cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B1, ap. 1; CNP 1990815125771, posesor a CI seria CJ nr. 294745;
31. SORA MARIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Episcop Nicolae Ivan, nr. 18, ap.1, CNP 2640730120655, posesoare a CI seria PA nr. 363637;
32. GRETA ELENA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca; CNP 2600421120667, posesoare a CI seria PA nr. 234448;
33. SORA PETRUȚA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca; CNP 2961129125801, posesoare a CI seria PA nr. 234728;
34. RĂDAC DANIELA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca; CNP 2670526120653, posesoare a CI seria PA nr. 362970;
35. SOȘ PETRU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca; CNP 1761108120669, posesor a CI seria PA nr. 363309;
36. FOGARAȘI ELENA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca; CNP 2760829120669, posesoare a CI seria KX nr. 972881;
37. RUHA ALEXANDRU cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B2, ap 4; CNP 5021128125810, posesor a CI seria CJ nr. 247514;
38. GEREBEREȘ BOGDAN MATYAS cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B2, ap 4; CNP 5010707125811, posesor a CI seria CJ nr. 247511;
39. GEREBEREȘ MARIA OTILIA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B2, ap 4; CNP 2991201125776, posesoare a CI seria CJ nr. 015117;
40. STANCU SORINA ANDREEA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, str. Platanilor, bl. Modul B5, ap 3; CNP 6010315125788, posesoare a CI seria CJ nr. 122415;
41. CRETA ERNEST cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, CNP 1510207120657, posesor a CI seria PA nr. 441410
42. CRETA IULIANA cu domiciliul în mun. Cluj-Napoca, CNP 2550109120653, posesoare a CI seria PA nr. 441411
Toți cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor la Petean Paula Diana – Cabinet de avocat cu sediul în Cluj-Napoca, str. Dorobanților, nr. 15, ap. 5A, jud. Cluj.
Prin avocat Paula Petean cu împuternicire avocațială anexată,
În contradictoriu cu pârâții:
1. Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Moților, nr. 1-3, jud. Cluj;
2. Municipiul Cluj-Napoca prin Primar cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Moților, nr. 1-3, jud. Cluj;
3. Consiliul Județean Cluj cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str.
4. Județul Cluj prin Președintele Consiliul Județean Cluj cu sediul în mun. Cluj-Napoca,
5. Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca cu sediul în mun. Cluj-Napoca, Calea Someșului, nr. 2, jud. Cluj;
6. SC Salprest Rampa SA cu sediul în mun. Cluj-Napoca, str. Ploiești, nr. 1, jud. Cluj
Formulăm prezenta
ACȚIUNE ÎN CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Prin care vă solicităm ca în urma probatoriului administrat în cauză, să pronunțați o sentință prin care să dispuneți:
1. Să obligați pârâții să închidă rampele temporare de stocare a deșeurilor din Cluj-Napoca, str. Platanilor, f.n., jud. Cluj, zona Pata Rât, aflate în administrarea SC Salprest Rampa SA Cluj-Napoca și Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca.
2. Să obligați pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj să ia toate măsurile necesare în privința vechii rampe de gunoi Pata Rât (închisă în prezent) pentru ecologizarea, curățarea, dezinfectarea și împiedicarea poluării zonei Pata Rât, astfel încât să se creeze un mediu propice traiului pentru familiile ce locuiesc la o distanță mai mică de aceasta, respectiv 800 metri.
3. Să obligați pârâții în solidar la plata despăgubiri în valoare de 100 lei pe fiecare zi, începând de la data promovării prezentei acțiuni și până la îndeplinirea tuturor obligațiilor evidențiate la petitele nr. 1 și nr. 2, în favoarea subsemnaților reclamanți persoane fizice (reclamanții de rând 2 – 45)
Cu cheltuieli de judecată, pentru următoarele
MOTIVE
I. STAREA DE FAPT
1. Rampele de gunoi din zona Pata-Rât
Prima rampă de gunoi existentă în zona Pata Rât a funcționat încă din anii 1974 pe un teren aparținând la acea dată domeniului public al municipiului Cluj-Napoca. În anul 2003, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj a emis un Aviz cu program de conformare, care cuprindea măsuri de închidere și ecologizare a depozitului neconform de deșeuri menajere Pata Rât, inclusiv regularizarea pârâului Zapodie. Lucrările de închidere a rampei nu au fost realizate integral până al adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor. Acest act normativ a stabilit calendarul de sistare a depozitării pe depozite neconforme de deșeuri la nivel național și conform acestuia termenul de depozitare la rampa de gunoi Pata Rât a fost prelungit până în anul 2010.
În anul 2010 s-a emis Acordul de Mediu pentru proiectul „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) – jud. Cluj” avândul ca titular pe pârâtul Consiliul Județean Cluj. Potrivit acestui proiect, s-a aprobat:
▪ închiderea depozitelor de deșeuri menajere neconforme clasa B (Pata Rât, Turda, Câmpia Turzii, Gherla, Huedin și Dej);
▪ realizarea centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) respectiv a unui depozit județean pentru deșeurile menajere, precum și
▪ 3 stații de transfer (Huedin, Mihai-Viteazu și Gherla).
În consecință, în anul 2010 s-a închis vechea rampă de gunoi din zona Pata Rât deoarece era un depozit neconform. Chiar dacă s-a luat această măsură, pârâta Salprest Rampa SA a continuat să depoziteze deșeurile clujenilor pe vechea rampă, sens în care a fost sancționat de către Garda de Mediu cu o amendă de 30.000 lei[1].
În perioada 2010 – 2015 nu cunoaștem dacă s-a emis vreo autorizare pentru ca RADP sau Salprest Rampa SA să poată funcționa legal. Ceea ce știm cu certitudine este faptul că în această perioadă s-au colectat și s-au depozitat deșeurile municipale în zona Pata Rât.
În anul 2015, ca urmare a faptului că Centrul de Management Integrat al Deșeurilor nu a fost finalizat, s-au eliberat două autorizații ce au ca obiect depozitarea și exploatarea a două platforme pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale. Aceste autorizații au fost eliberate de Agenția Națională pentru Protecția Mediului în favoarea pârâtelor RADP și Salprest Rampa SA. Din informațiile pe care le deținem aceste autorizații sunt emise pe o perioadă de 5 ani și cuprind numeroase obligații pentru acestea cum ar fi: luarea măsurilor de prevenire eficientă a poluării și evitarea oricărui risc de poluare; asigurarea că nicio poluare importantă nu va fi cauzată; evitarea producerii de deșeuri și, în cazul în care aceasta nu poate fi evitată, valorificarea lor; de utilizare eficientă a energiei; prevenirea accidentelor și limitarea consecințelor acestora; evitarea oricărui risc de poluare și aducerea amplasamentului și a zonelor afectate într-o stare care să permită reutilizarea acestora; de respectare a ordinii, curățeniei și liniștii publice în perimetrul obiectivului etc.
Cu privire la cele 2 rampe temporare de gunoi care funcționează în prezent în zona Pata Rât, acestea nu sunt conforme cu standardele impuse de legislația specială și cea internațională cu privire la protecția mediului. Dovada este faptul că în decursul anilor Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj a sancționat contravențional operatorii acestor depozite temporare, în situații în care s-au constatat încălcări ale legislației de mediu specifice. Mai mult, au fost formulate și sesizări penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca cu privire la posibile infracțiuni pe linie de protecție a mediului, inclusiv referitoare la gestionarea levigatului, evacuarea în apele de suprafață (…) ce poate dăuna sănătății populației, animalelor și mediului înconjurător[2]. Faptul că există multiple nereguli la rampele de stocare temporară a deșeurilor rezultă și din multiplele incendii izbucnite în zonă, având dificultăți pompierii în a le stinge.
În septembrie 2017, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj a constatat că în zona fostei rampe de gunoi de la Pata Rât s-a format un lac pe o suprafață de 3 hectare cu o cantitate de circa 6.000 de mc de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deșeurilor). A cerut Consiliului Județean Cluj luarea unor măsuri urgente pentru stoparea poluării înregistrare în zona alunecărilor de teren de pe fosta rampă de gunoi de la Pata Rât. În urma unor analize de laborator realizate de către aceștia s-au depistat depășiri (de 750 de ori mai mari) ale unor substanțe toxice care sunt foarte periculoase pentru mediu și sănătatea populației.[3]
Consiliul Județean a răspuns acestor solicitări în sensul că se va acționa într-un ritm accelerat asupra acestei probleme după hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență Cluj. Însă, după această declarație din presă nu s-au mai realizat demersuri în sensul luării măsurilor în acest sens.
Din informațiile obținute din presă[4] rezultă că reprezentantul firmei care a încheiat contractul privind tratarea levigatului și ecologizarea zonei așteaptă punerea terenului la dispoziția acestuia pentru a se demara lucrările. Această măsură ar trebui luată de Consiliul Local și Consiliul Județean, ca și autorități competente în domeniu.
2. Persoanele care locuiesc în zona Pata-Rât
În data de 15.12.2010, câțiva angajați ai Primăriei mun. Cluj-Napoca s-au deplasat pe str. Coastei și ne-au comunicat adrese prin care ni s-a pus în vedere ca până a doua zi, 16.12.2010, la ora 12:00 să mergem la Primăria de cartier și să depunem cerere pentru atribuirea de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost. Nu ni s-a dat niciun fel de explicații referitor la motivele pentru care trebuie să formulăm o astfel de cerere.
În data de 16.12.2010 seara, câțiva agenți ai politiei locale s-au deplasat pe str. Coastei și ne-au informat prin portavoce ca a doua zi dimineață, 17.12.2010, vom fi evacuați și locuințele vor fi demolate, informându-ne de asemenea să ne strângem lucrurile. În data de 17.12.2010, în jurul orelor 5-6 dimineața, au venit mai mulți angajați ai Primăriei, împreună cu sute de jandarmi și agenți ai politiei comunitare și s-a început evacuarea.
Inițial s-a întrerupt apa curentă și electricitatea. Apoi, ne-au anunțat prin portavoce să ieșim din case și să ne scoatem lucrurile, deoarece locuințele vor fi demolate. Câteva doamne de la Primărie au început să ne strige de pe liste, indiferent dacă eram familii ce aveam încheiate contracte de închiriere sau nu. Ne-au spus ca vom primi locuințe în altă parte, fără a ni se indica inițial locația. După multe insistențe ne-au informat unde anume aveam să fim mutați: la Pata-Rât. Ne-au spus că cei care vom refuza să acceptăm locuințele de la Pata-Rât vom fi lăsați în stradă.
La Pata-Rat am fost mutați în niște locuințe modulare din BCA. Ajunși acolo, ne așteptau alți angajați ai Primăriei, cu liste și contracte de închiriere. Nu ni s-a permis să vedem interiorul locuințelor decât după ce am semnat contractele de închiriere și am adus mobila și lucrurile. Locuințele construite de autoritățile locale la Pata Rât constau în 10 module din BCA cu câte 4 camere (apartamente). Camerele de lângă intrare au fiecare o suprafață de 18 mp, iar cele din spate câte 15 mp. Cele 10 module au în total 40 de camere, care au fost atribuite cu contracte de închiriere către 40 de familii. Într-o singură cameră de 15 sau 18 mp locuiesc între 5 și 10 persoane (părinți, copii, bunici, alte rude).
În data de 17.12.2010 au fost evacuate în total 76 de familii, aproximativ 250 de persoane, din care 6 femei însărcinate, 5 persoane cu dizabilități și 102 copii. Temperatura în acea zi a fost de minus 10 grade Celsius, iar afară ningea.
Pe lângă abuzurile comise de autoritățile locale cu privire la procedura de evacuare[5], s-au luat măsuri ilegale și în privința zonei unde am fost mutați. Am fost obligați să trăim în condiții mizere și într-un aer foarte greu de respirat din cauza deșeurilor din zona neconformă cu dispozițiile naționale și mai ales, a celor europene privind la dreptul persoanelor la un mediu sănătos.
În zona Pata Rât există un număr mare de persoane care locuiesc în apropiere de rampa de gunoi. Nivelul de poluare în zonă este extrem de ridicat, din cauza supra aglomerării rampelor și inexistenței unui sistem de ecologizare adecvat. Mediul de viață devine din ce în ce mai ostil, fiindu-ne din ce în ce mai imposibil să trăim într-o asemenea zonă.
Nelegalitatea gravă comisă de autoritățile locale, în special Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca este reprezentată de faptul că în aceeași zonă (Pata Rât) este oportună pentru amplasarea locuințelor sociale de tip modular cât și faptul că are destinația de zonă industrială. În acest sens au fost adoptate următoarele hotărâri de Consiliu Local:
▪ HCL nr. 266/15.07.2010 prin care s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal – str. Pata Rât, s-a introdus zona în intravilan, s-a stabilit încadrarea UTR = Lx: locuințe cu regim mic de înălțime, cu indicii urbanistici POT max = 35%, CUT max = 0,7; după amenajarea și sistematizarea verticală a terenului vor fi amplasate locuințe de tip modular, în regim înșiruit, ce se vor racorda la rețelele edilitare existente sau extinse.
▪ HCL nr. 330/26.08.2010 prin care să aprobă indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții „Extindere rețea de apă și canalizare, montare stație de pompare, realizare branșament apă și racord canal la locuințele sociale de pe strada Pata Rât din municipiul Cluj-Napoca”.
▪ HCL nr. 367/14.10.2010 privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal str. Pata Rât Este, prin care se stabilește încadrarea funcțională și reglementările urbanistice necesare în vederea construirii, amenajării și dezvoltării în zona incintelor industriale. Cu alte cuvinte, aceeași zonă Pata Rât este încadrată ca și zonă industrială, în condițiile în care cu 3 luni înainte s-a adoptat amplasarea în aceeași locație a locuințelor sociale de tip modular, unde au fost mutați cu forța reclamanții.
Consecința mutării noastre abuzive și cu forța de pe str. Coastei a fost aceea că locuim în condiții inumane, în Pata Rât, zone cea mai rău famată de la marginea Clujului, marginalizată și contraindicată pentru trai din cauza deșeurilor de la rampele de gunoi. Evidențiem în acest sens că locuințele modulare sunt amplasate la 800 metri față de vechea rampă de gunoi și la mai puțin de 200 de metri de rampa de deșeuri chimicale Terapia. Mai mult, începând cu anul 2015, s-au autorizat încă două rampe de transfer sau de stocare temporară, administrate de Salprest Rampa SA și RADP, la o distanță de 300 respectiv 800 de metri de zona de locuit, zona caselor modulare.
3. Demersurile efectuate anterior promovării acțiunii
Înainte de a investi instanța cu prezenta acțiune în contencios administrativ, ne-am adresat mai multor autorități competente în soluționarea diferendului. Am formulat cereri prin care, pe de o parte am solicitat informații și înscrisuri legat de autorizarea rampelor temporare de deșeuri, iar pe de altă parte, luarea măsurilor necesare pentru închiderea rampelor și ecologizarea zonei în care locuim. Ne-am adresat următoarelor instituții publice:
3.1. Cererea nr. 3857/20.12.2017 înregistrată la Garda de Mediu
Prin care am solicitat comunicarea de informații legat de măsurile de sancționare luate pentru SC Salprest Rampa Sa și RADP cu privire la modul de administrare a rampelor temporare de gunoi din mun. Cluj-Napoca; dacă s-a luat în considerare faptul că în zona rampelor temporare de deșeuri locuiesc persoane; măsurile ce ar trebui luate pentru evitarea poluării și efectele negative ce se pot răsfrânge asupra subsemnaților, ca locuitori ai zonei respective.
Răspunsul a venit prin Adresa nr. 3857/CJ Cluj/ 16.01.2018 de la Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatul Județean Cluj, prin care suntem informați de faptul că în decursul anilor GNM CJ Cluj a sancționat contravențional operatorul acestor depozite.
3.2. Cererea nr. 15644/20.12.2017 înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj;
Prin această cerere am cerut revocarea autorizațiilor de mediu emise în favoarea Salprest Rampa SA și RADP și totodată furnizarea de informații cu privire la faptul că locuiesc persoane la o distanță mai mică de 1000 metri de rampele de deșeuri.
Prin Adresa nr. 15644/22.01.2018, Agenția pentru Protecția Mediului Cluj ne-a răspuns negativ la solicitarea noastră. A menționat faptul că nu înțelege să revoce autorizațiile de mediu emise deoarece a fost depășit termenul de 15 zile în care se pot contesta, raportat la dispozițiile cuprinse în Ordinul 1798/2007. S-a menționat și faptul că depozitele sunt temporare, urmează să funcționeze doar până la data finalizării Celulei 1 din cadrul Centrului de management integrat al deșeurilor, prin urmare nu este încălcată dispoziția legală care impune distanța de 1000 metri dintre zona de locuit și zona industrială.
3.3. Cererea trimisă în 20.12.2017 la SC Salprest Rampa SA;
Am cerut pârâtei Salprest Rampa SA închiderea rampelor temporare de gunoi din zona Pata Rât, aflate în administrarea sa; luarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea mediului și pentru a diminua și stopa poluarea din zona Pata Rât; respectiv informații despre expertiza și constatările efectuate de Consiliul Județean în zonă.
Încă nu am primit niciun răspuns la această solicitare.
3.4. Cererea trimisă în 20.12.2017 la Regia Autonomă a Domeniului Pulbic Cluj-Napoca;
Am solicitat: închiderea rampelor temporare de gunoi aflate în administrarea instituției; luarea tuturor măsurilor necesare pentru protejarea mediului și pentru a diminua și stopa poluarea din zona Pata Rât; informații despre faptul că la eliberarea autorizației de mediu pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale s-a ținut cont că în zonă locuiesc persoane; respectiv informații despre expertiza și constatările efectuate de Consiliul Județean în zonă.
Prin Răspunsul nr. 405/09.01.2018 de la RADP s-a răspuns evaziv la întrebările noastre și s-a susținut ideea că toate problemele de poluare din zonă sunt consecința vechii rampe de gunoi (în prezent închisă).
3.5. Cererea prealabilă nr. 37510/20.12.2017 înregistrată la Consiliul Județean Cluj;
Prin această cerere am solicitat închiderea de urgență a rampelor temporare de gunoi; luarea măsurilor necesare împiedicării poluării rampei de gunoi închise și a rampelor temporare; luarea măsurilor de ecologizare în zona rampelor de gunoi din Pata Rât și crearea unui mediu propice traiului pentru familiile care locuiesc la mică distanță de acestea și comunicarea unei copii a raportului întocmit de Comitetul pentru Situații de Urgență Cluj și expertiza efectuată în toamna anului 2017 cu privire la zona poluată Pata Rât.
Încă nu am primit niciun răspuns la această solicitare.
3.6. Cererea prealabilă nr. 583380/3 din 20.12.2017 înregistrată la Consiliul Local;
Autorității locale am solicitat: închiderea de urgență a rampelor temporare de gunoi din Cluj-Napoca, str. Platanilor, nr. 56, jud.Cluj, zona Pata Rât; luarea măsurilor necesare împiedicării poluării rampei de gunoi închise și a rampelor temporare; luarea măsurilor de ecologizare în zona rampelor de gunoi din Pata Rât și crearea unui mediu propice traiului pentru familiile care locuiesc la mică distanță de acestea; furnizarea de informații legate de stadiul lucrărilor aferente celulei de la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor inițiate în anul 2012, în temeiul legii 544/2001.
Prin Adresa nr. 3930/09.01.2018 de la Municipiul Cluj-Napoca – Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi s-a negat necesitatea luării de măsuri cu privire la rampele temporare de gunoi, făcându-se referire la faptul că sunt eliberare autorizații de mediu, că autoritatea competentă este Consiliul Județean Cluj; că nu se pot lua măsuri de ecologizare deoarece sunt proprietăți private și accesul este interzis.
II. PROBLEME JURIDICE
1. Închiderea rampe de transfer sau de stocare temporară, administrate de Salprest Rampa SA și RADP
Din informațiile deținute de subsemnații și care de altfel rezultă din multiple articole de presă, rampa veche de gunoi Pata Rât a fost închisă oficial în anul 2010. Chiar dacă autoritățile nu vor să recunoască, este o certitudine (cel puțin pentru noi) faptul că și ulterior momentului închiderii rampei vechi, s-au mai depozitat deșeuri menajere acolo.
Independent de vechea rampă de gunoi, există în prezent 2 rampe de transfer sau de stocare temporară a deșeurilor. Cu siguranță, cel puțin una dintre rampele temporare a fost deschisă la un moment imediat ulterior închiderii vechii rampe. Nu avem cunoștință de existența sau nu a unei autorizări din partea Agenției pentru Protecția Mediului sau a Gărzii de Mediu începând cu anul 2010 sau imediat ulterior. Singurele informații pe care le avem în prezent este faptul că începând cu toamna anului 2015, Agenția pentru Protecția Mediului a autorizat două depozite temporare de gunoi aflate în administrarea Salprest Rampa SA și RADP. Considerăm ca fiind nelegale funcționarea acestor rampe de stocare temporară a deșeurilor și totodată de impune închiderea lor de urgență. Argumentele noastre cu privire la necesitatea închiderii rampelor de transfer sunt următoarele:
1.1. Subsemnații am fost mutați pe str. Cantonului (în prezent str. Platanilor nr. 56) ca urmare a măsurilor impuse de autoritățile locale în iarna anului 2010. Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca a adoptat HCL nr. 266/2010 prin care a aprobat introducerea zonei în intravilan și amplasarea locuințelor sociale de tip modular. Din acest act administrativ rezultă voința autorității locale de a afecta zona ca fiind intravilan și totodată zonă de locuit.
Subsemnații (persoane fizice reclamante) nu am fost de acord cu această măsură, însă voința noastră nu a fost luată în considerare. Prin urmare, considerăm că este de datoria autorităților locale de a menține zona și condițiile de trai din Pata Rât ca fiind propice pentru locuire.
Faptul că în aceeași zonă nu pot coexista atât locuințe cât și rampe de deșeuri rezultă din următoarele dispoziții legale:
● Anexa 2 din HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor:
„1.1.2.1.1. Se interzice amplasarea depozitelor de deşeuri în următoarele zone:
b) zone inundabile sau zone supuse viiturilor;
d) zone de protecţie a surselor de apă potabilă sau zone izolate temporar, prevăzute în acest scop de autorităţile competente, zone cu izvoare de apă minerală sau termală cu scop terapeutic;
e) în excavaţii din care nu este posibilă evacuarea levigatului prin cădere liberă în conductele de evacuare plasate în afara zonei de depozitare;
1.1.2.1.2. Verificarea amplasamentului unui depozit ţine seama de:
b) poziţionarea faţă de zonele locuite existente sau planificate; distanţa de protecţie faţă de corpul depozitului trebuie să fie de cel puţin 1.000 m pentru depozitele de deşeuri nepericuloase şi periculoase; construcţiile individuale vor fi luate în considerare separat;
1.1.4. Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii.
1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a asigura colectarea eficientă a levigatului în conformitate cu secţiunea 2.1 „Controlul apei şi gestiunea levigatului”; aceasta se realizează prin combinarea barierei geologice naturale cu o impermeabilizare a bazei depozitului în timpul fazei de exploatare/active şi prin combinarea unei bariere geologice cu o impermeabilizare superioară în cursul fazei pasive/postînchidere.„
● Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 prin care au fost aprobate Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației
„Art. 11 alin. (1) Distanțele minime de protecție sanitară între teritoriile protejate și o serie de unități care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației sunt următoarele:
– Depozite controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase: …. 1.000 m”
Din moment ce am fost mutați cu forța în locuințele modulare, amplasate într-o zonă de locuit (potrivit HCL nr. 266/15.07.2010), rampele de depozitare temporară a deșeurilor trebuie închise. Acestea au fost autorizate la o distanță mai mică de 1000 metri și prin urmare încalcă dispozițiile legale citate mai sus.
1.2. Un alt motiv pentru care se impune închiderea rampelor temporare de depozitare a deșeurilor sunt incendiile frecvente care se produc acolo și pericolul la care sunt supuse persoanele din apropiere. Nu se poate ignora în acest sens incendiul de o foarte mare amploare izbucnit în luna octombrie 2017 când, la acțiunea de stingere a incendiului au intervenit, în total, opt autospeciale şi utilaje cu 32 de pompieri, precum şi o autocisternă şi două utilaje ale RADP Cluj-Napoca, regie care administrează rampa temporară de gunoi a municipiului Cluj-Napoca[6].
Nu a fost doar un singur incendiu, acestea sunt (din păcate) destul de frecvente la rampele de gunoi[7]. În măsura în care s-ar administra corect, nu ar exista un surplus de deșeuri, dacă într-adevăr ar avea destinația de rampe temporare de stocare a gunoiului, nu s-ar produce atât de multe evenimente negative în zonă.
1.3. Chiar dacă autoritățile pârâte nu recunosc, gradul de poluare produs de aceste rampe de depozitare este extrem de ridicat. Poluarea este prezentă atât în sol, în mediul înconjurător cât și în aerul din zonă.
La nivelul depozitelor de gunoi au loc procese de descompunere anaerobă, în urma cărora se produce așa numitul biogaz, ai cărui componenți mai importanți sunt dioxidul de carbon și gazul metan. La nivel global, descompunerea anaerobă a deșeurilor are o contribuție importantă la producerea efectului de seră. Problema gazelor toxice și/sau explozive poate fi redusă dacă depozitele de gunoi sunt prevăzute cu sisteme de control al generării gazelor. Emisii de gaze rezultate din descompunerea deșeurilor apar la momentele T+20 ani și T+30 ani, unde T este momentul începerii funcționării depozitului. Constituenții primari ai gazului emanat de depozitele de deșeuri sunt: CH4, CO2, H2S, NH3, COV. Metanul și dioxidul de carbon reprezintă principalii constituenți ai gazelor de depozit, acestea sunt produse de microorganisme în condiții anaerobe. In perioada în care emisiile de generare a gazelor devin constantă, acestea au un conținut aproximativ în următoarea proporție: 40% CO2, 55% CH4, 5% N2 și alte gaze ce nu depășesc 0,1%. Ratele de emisie sunt determinate de producția de gaze (respectiv condițiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convecția și migrarea. Cantitatea de gaze produsă de un depozit nu se poate aprecia decât cu o precizie scăzută. Din 1 tonă de deșeuri menajere din depunere rezultă între 120 și 400 m3 gaze emise însă acest volum depinde de compoziția deșeurilor. In gropile de gunoi pot avea loc incendii datorită mai multor cauze: utilizarea necontrolată a focului, reacții chimice care conduc la autoaprindere, precum și aprinderea voluntară a deșeurilor, în scopul reducerii volumului acestora. Aceste incendii sunt greu de controlat și întrucât condițiile de ardere sunt rareori optime, se generează mari cantități de poluanți nocivi. (de indicat sursa)
În măsura în care lucrurile nu ar fi în sensul celor prezentate de noi, nu se justifică numărul mare de controale și sancțiuni aplicate de Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatului Județean Cluj[8].
1.4. Prin răspunsul oferit de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Adresa nr. 15644/22.01.2018, se invocă faptul că rampele de stocare aflate în administrarea RADP și Salprest Rampa SA sunt de fapt „platforme pentru stocarea temporară a deșeurilor” și prin urmare nu s-ar încălca dispozițiile legale referitoare la menținerea unei distanțe de 1000 metri față de zona de locuit. Acest considerent fiind și motivul pentru care s-au eliberat autorităților pârâte ce administrează rampele, autorizații de mediu.
Nu putem accepta calificarea de „rampe temporare de stocare a deșeurilor” deoarece realitatea este cu totul alta. Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) avea ca și termen inițial de finalizare, din cunoștințele noastre, la finalul anului 2013[9]. Au trecut 4 ani de la data inițială estimată pentru finalizarea CMID iar situația este puțin spus incertă. În prezent încă nu este finalizată nici Celula 1 a CMID, prin urmare nu se știe pe ce perioadă de timp va fi necesar să funcționeze depozitele temporare.
Pe de altă parte, noțiunea de „rampă de transfer” înseamnă că deșeurile sunt colectate la cele 2 depozite temporare și ulterior transferate în altă parte. Or, din situația de la fața locului rezultă cât se poate de evident că deșeurile sunt colectate acolo și păstrate acolo. „Munții de gunoaie” sunt dovezi imbatabile care confirmă această informație. Prin urmare, nu putem accepta idee că cele două depozite autorizate în favoarea pârâților de rândul 5 și 6 sunt „rampe de stocare temporară”. De aici tragem și concluzia că trebuia respectată distanța de 1000 metri a depozitelor, față de zona de locuit.
2. Implementarea măsurilor ce se impun cu privire la vechea rampă de gunoi de la Pata Rât, pentru a evita poluarea
2.1. Prin petitul 2 din acțiune am cerut instanței obligarea pârâților Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca și Consiliul Județean Cluj să ia toate măsurile necesare în privința vechii rampe de gunoi Pata Rât (închisă în prezent) pentru ecologizarea, curățarea, dezinfectarea și împiedicarea poluării zonei Pata Rât, astfel încât să se creeze un mediu propice traiului pentru familiile ce locuiesc la o distanță mai mică de aceasta. Această solicitare vine ca și o consecință a constatărilor evidente de la fața locului („munții de gunoaie”, formarea unui lac plin cu levigat) și totodată a atribuțiilor impuse de lege acestor organe locale.
2.2. Conform art. 36, alin 6, lit. a), punctul 3, 8, 9, 14 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, Consiliul Local ”asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind… sănătatea, situațiile de urgență, protecția și refacerea mediului, serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare”. Astfel, colectarea gunoaielor din Mun. Cluj-Napoca trebuie să se realizeze respectând normele de mediu, instituția dumneavoastră este competentă să depună măsurile necesare privind protecția mediului.
Conform art. 25, alin (1) din Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Consiliul Local ”coordonează și răspunde de întreaga activitate de urbanism desfășurată pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și asigură respectarea prevederilor cuprinse în documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism aprobate, pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistică a localităților componente ale comunei sau orașului.”. În aceeași lege se stabilește totodată, și competența Consiliului Local de a adopta PUZ-uri în conformitate cu cerințele legii.
Prin documentațiile de urbanism aprobate de pârâtul Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca s-a omis luarea în calcul a faptului că la mai puțin de 1000de metri de un spațiu poluant, toxic s-au amplasat locuințe. Această ”omisiune” a pârâtului a dus la amplasarea noastră într-un spațiu dăunător care nu respectă normele de protecția mediului în vigoare.
Totodată, conform art. 59, alin 1, lit. A, punctul c), e) și h) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor ”Autoritățile administrației publice locale, inclusiv a mun. București au următoarele obligații: c) elaborează strategii și programe proprii pentru gestionarea deșeurilor, e) asigură și răspund pentru colectarea separată, transportul, neutralizarea, valorificarea, și eliminarea finală a deșeurilor, h) acționează pentru refacerea și protecția mediului”. , Consiliul Local este competent să asigure eliminarea finală a deșeurilor și să acționeze pentru refacerea și protecția mediului.
2.3. Conform art. 91, alin 5, lit. a), punctul 9 din Legea nr.215/2001 a administrației publice locale, Consiliul Județean ”asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind… protecția și refacerea mediului”. Astfel, colectarea gunoaielor din județ trebuie să se realizeze respectând normele de mediu în vigoare, instituția dumneavoastră este competentă să depună măsurile necesare privind protecția mediului.
Totodată, conform art. 59, alin 1, punctul b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Consiliul Județean trebuie să ”Coordoneze activitatea Consiliilor Locale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean privind gestionarea deșeurilor”.
Din răspunsurile primite la cererile prealabile[10] putem trage concluzia că luarea măsurilor necesare prevenirii poluării de la rampa de deșeuri neconformă Pata Rât ar fi în sarcina Consiliului Județean Cluj. Această autoritate s-a și angajat în colaborare cu autoritățile locale (Consiliul Local Cluj) să efectueze demersuri în acest sens, să aloce fonduri pentru deschiderea CMID și să efectueze chiar și o expertiză în toamna anului trecut pentru a se efectua constatările necesare pentru remedierea situației create ca urmare a existenței lacului cu levigat. Din informațiile furnizate de presă[11] rezultă următoarele:
• „Levigatul de la rampa veche de deşeuri de la Pata Rât se scurge în pârâul Zăpodie şi de acolo mai departe, în Someş, pentru că nu are unde să meargă. Este o poluare, dar nu atât de gravă, ce este o problemă mare este lacul de levigat acumulat în amonte de rampă care trebuie epurat. Problema trebuie rezolvată cât mai repede, astfel încât să nu existe o acumulare mai mare de levigat. Cea mai bună soluţie de tratare a levigatului este staţia de osmoză inversă pentru că aceasta scoate o apă pură”, declarație făcută de Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, Grigore Crăciun.
• Reprezentantul firmei care a încheiat un contract cu Consiliul Judeţean Cluj pentru aducerea unei staţii de osmoză inversă, care să trateze levigatul astfel încât acesta să poată fi deversat în reţeua de canalizare, Adrian Dobre, a declarat că, din analizele de laborator ale levigatului scurs din fosta rampă de gunoi de la Pata Rât în pârâul Zăpodie, rezultă depăşiri de zeci şi sute de ori ale concetraţiilor maxime admise la amoniu sau la metale grele. Potrivit acestuia, instalaţia de osmoză inversă este pregătită să fie instalată încă din 20 octombrie 2017, dar se aşteaptă să fie pus terenul la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Cluj. „Staţia de osmoză inversă are o capacitate de 165 metri cubi pe zi, în timp ce cantitatea de levigat este între 100 şi 200 metri cubi pe zi. Contractul încheiat cu Consiliul Judeţean Cluj este în valoare de 1,25 milioane de lei, care presupune construcţii civile legate de amenajarea staţiei – platforme, fundaţii, construcţia de bazine, ţevi, la care se adaugă închirierea instalaţiei, partea de epurare, care se ridică la 39.000 pe lună, pe o perioadă de 10 luni. La ora actuală, ordinul de instalare al staţiei este suspendat până ni se pune terenul la dispoziţie”, a subliniat directorul firmei.
Deși am formulat o cerere prealabilă și către Consiliul Județean, prin care am solicitat luarea măsurilor pentru ecologizarea zonei, cât și o copie după expertiza efectuată în toamna anului 2017, nu am primit niciun răspuns. Cel puțin din informațiile oferite în presă, concluziile din expertiza efectuată la solicitarea Consiliul Județean Cluj sunt cât se poate de negative: ca urmare a lacului de levigat format există riscul alunecării de teren; există riscul poluării pârâtului Zapodie care se revarsă în Someș; aerul din zonă este poluat, la fel și mediul înconjurător.
3. Acordarea despăgubirilor
Solicitarea de despăgubiri este consecința actelor adoptate de autorități, care au dus la marginalizarea subsemnaților și mutarea cu forța în zona rampelor de gunoi de la Pata Rât. Nu avem posibilități financiare să locuim în altă parte. Deși am depus solicitări pentru acordare de locuințe sociale, în altă locație, în care să fie condiții rezonabile de locuit (nu lângă groapa de gunoi) cererile au fost respinse.
Autoritățile locale consideră că prin acordarea locuințelor modulare a rezolvat problema locativă a subsemnaților și nu mai au nicio obligație față de noi. Rezultă cu evidență că s-a stabilit în mod eronat mutarea noastră în zona Pata Rât și ulterior deschiderea a alte două noi rampe de gunoi, la o distanță extrem de mică față de casele modulare. Așa cum am prezentat mai sus, există reglementări care interzic stabilirea unor depozite de deșeuri la o distanță mai mică de 1000 metri față de o zonă locuită.
Despăgubirile solicitate sunt în cuantum relativ redus, comparativ cu toate dezavantajele produse de rampele de gunoi la modul de trai al subsemnaților. Trăim într-un mediu poluant care ne afectează sănătatea. Aerul respirat este afectat de procesele de descompunere anaerobă, în urma cărora se produce așa numitul biogaz, ai cărui componenți mai importanți sunt dioxidul de carbon și gazul metan. Incendiile care sunt tot mai frecvente în zonă, la fel ne cauzează disconfort atât din perspectiva aproprierii față de locuințele noastre cât și fumul care se degajă și pe care inevitabil îl inhalăm.
Faptul că locuim lângă groapa de gunoi inevitabil ne cauzează și un stigmat social. Întâmpinăm dificultăți la angajare, la a prezenta garanții că suntem persoane de încredere în diferite relații sociale sau contractuale pe care le-am putea avea cu alte persoane cât și la înscrierea copiilor la școală sau grădiniță.
– starea de sănătate agravată de când locuiesc acolo / acte medicale – aduse de persoanele ce locuiesc acolo
În drept,
• Art. 1 alin. 1, art. 2 alin. 2, art. 7, art. 8, art. 10 alin. 1, art. 13 alin. 1, art. 18 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ;
• Punctul 1.1.2.1.2; punctul 1.1.2.1.1; punctul 1.1.4. și punctul 1.3.2 din ANEXA 2 a HG nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor;
• Art. 11 alin. (1) din Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014;
• Art. 36, alin 6, lit. a), punctul 3, 8, 9, 14; art. 91, alin 5, lit. a), punctul 9 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale;
• Art. 25, alin (1) din Legea nr 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul
• Art. 59, alin. 1 lit. A, punctul c), e) și h); art. 59, alin 1, punctul b) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor;
În probațiune,
■ Anexăm următoarele înscrisuri:
– Hotărârea CL nr. 266/15.07.2010;
– Hotărârea CL nr. 330/26.08.2010;
– Hotărârea CL nr. 367/14.10.2010;
– Cererea nr. 3857/20.12.2017 înregistrată la Garda de Mediu;
– Cererea nr. 15644/20.12.2017 înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj;
– Cererea trimisă în 20.12.2017 la SC Salprest Rampa SA;
– Cererea trimisă în 20.12.2017 la Regia Autonomă a Domeniului Pulbic Cluj-Napoca;
– Cererea prealabilă nr. 37510/20.12.2017 înregistrată la Consiliul Județean Cluj;
– Cererea prealabilă nr. 583380/3 din 20.12.2017 înregistrată la Consiliul Local;
– Răspunsul nr. 405/09.01.2018 de la Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca;
– Răspunsul nr. 3930/09.01.2018 de la Municipiul Cluj-Napoca – Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi;
– Răspunsul nr. 3857/CJ Cluj/ 16.01.2018 de la Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatul Județean Cluj;
– Răspunsul nr. 15644/22.01.2018 de la Agenția pentru Protecția Mediului Cluj;
■ Interogatoriul pârâților, anexate prezentei. Menționăm că vom solicita suplimentarea interogatoriului, după ce pârâții vor depune la dosarul cauzei întâmpinare.
■ Cercetarea instanței la fața locului;
■ Efectuarea unor adrese către autoritățile publice:
I. Garda Națională de Mediu – Serviciul Comisariatul Județean Cluj
Conținut adresă:
1. Să ne comunicați câte și care au fost sancțiunile aplicate SC Salprest Rampa SA cu privire la rampele de depozitare a deșeurilor menajere din zona Pata Rât, din anul 2010 și până în prezent. Vă solicităm să ne comunicați și neregulile constatate, respectiv copii după procesele verbale încheiate.
2. Să ne comunicați câte și care au fost sancțiunile aplicate Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca cu privire la rampele de depozitare a deșeurilor menajere din zona Pata Rât, din anul 2010 și până în prezent. Vă solicităm să ne comunicați și neregulile constatate, respectiv copii după procesele verbale încheiate.
II. Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Conținut adresă:
– Să ne comunicați copii după toate autorizațiile de mediu eliberate în perioada 2010 – 2018 pentru zona Pata Rât din mun. Cluj-Napoca / str. Platanilor f.n., în favoarea SC Salprest Rampa SA și Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, cât și întreaga documentație ce a stat la baza emiterii autorizațiilor de mediu.
III. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj
Conținut adresă:
1. Să ne comunicați rezultatele cercetărilor efectuate de instituția dvs. în anul 2017, cu privire la rampele de gunoi din zona Pata Rât (atât rampa veche închisă cât și cele 2 depozite temporare de stocare a deșeurilor), gradul de poluare din zonă, cauzele alunecării gunoiului, creșterea cantității levigatului și măsurile ce se impun a fi luate.
2. Să ne comunicați o copie după expertiza efectuată în toamna anul 2017, cu privire la consecințele negative produse de rampele de gunoi din zona Pata Rât și măsurile ce trebuie luate în zonă.
IV. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Avram Iancu
Conținut Adresă:
1. Să ne comunice numărul incendiilor izbucnite și cauza producerii lor, în perioada 2015 – 2018 în zona Pata Rât / str. Platanilor f.n., la rampele temporare de gunoi (depozitele temporare de stocare a deșeurilor) aflate în administrarea Salprest Rampa SA și RADP. Să ne comunice copii după procesele verbale de constatare întocmite după incendiile produse.
2. Să ne comunice numărul incendiilor izbucnite și cauza producerii lor, în perioada 2010 – 2018 în zona Pata Rât la vechea rampă de gunoi, închisă în prezent. Să ne comunice copii după procesele verbale de constatare întocmite după incendiile produse.
V. Consiliul Județean Cluj
Conținut Adresă:
1. Să ne comunicați rezultatele cercetărilor efectuate de instituția dvs. în anul 2017, cu privire la rampele de gunoi din zona Pata Rât (atât rampa veche închisă cât și cele 2 depozite temporare de stocare a deșeurilor), gradul de poluare din zonă, cauzele alunecării gunoiului, creșterea cantității levigatului și măsurile ce se impun a fi luate.
2. Să ne comunicați o copie după expertiza efectuată în toamna anul 2017, cu privire la consecințele negative produse de rampele de gunoi din zona Pata Rât și măsurile ce trebuie luate în zonă.
■ Expertiză prin care să se stabilească consecințele produse de rampa veche de gunoi de la Pata Rât (închisă) și de către depozitele temporare de stocare a deșeurilor (aflate în administrarea RADP și Salprest Rampa SA) asupra persoanelor ce locuiesc la mai puțin de 1000 metri, asupra mediului înconjurător, asupra aerului, asupra apelor.
Cluj-Napoca, 25.01.2018 Fundația Desire și alții,
prin av.
[1] Pentru detalii cu privire la depozitarea deșeurilor pe vechea rampă și amendarea Salprest Rampa SA se poate consulta următoarul site: https://www.ziardecluj.ro/eugen-veres-administratorul-salprest-pierdut-procesul-cu-garda-de-mediu
[2] Informații preluare din Adresa nr. 3857/16.01.2018 emisă de Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj, ca răspuns la cererea formulată de subsemnații.
[3] Pentru mai multe informații: http://www.mediafax.ro/stirile-zilei/poluare-majora-in-cluj-depasiri-de-750-de-ori-ale-concentratiilor-admise-la-azot-amoniacal-pe-un-parau-un-lac-cu-6-000-de-metri-cubi-de-lichid-toxic-s-a-format-in-zona-16722088
[4] Pentru mai multe informații: http://www.mediafax.ro/social/poluare-pe-somesul-mic-in-aval-de-rampa-de-gunoi-de-la-pata-rat-bivolii-fac-baie-in-levigat-foto-16826401
[5] Aspect ce nu face obiectul prezentului dosar.
[6] A se vedea mai multe informații aici: https://www.agerpres.ro/mediu/2017/10/05/garda-de-mediu-rampa-de-stocare-temporara-a-deseurilor-din-orasul-cluj-napoca-are-autorizatie-de-mediu-valabila-16-05-31
[7] Aspect ce îl vom proba prin adresa efectuată la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, prin care solicităm să ne comunice numărul și amploarea incediilor izbucnite la rampele de gunoi.
[8] A se vedea în acest sens răspunsul oferit de Serviciul Comisariatul Județean Cluj al Gărzii Naționale de Mediu, prin Adresa nr. 3857/CJ/16.01.2018, pag. 2. Paragraful: „Referitor la punctul 1…”
[9] Informație publică regăsită pe site-ul: http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/noua-groapa-gunoi–clujului-valoare-100-milioane-lei-terminata-sfarsitul-anului-1_512b682d00f5182b85a08146/index.html
[10] A se vedea în acest sens răspunsurile primite de la Garda Națională de Mediu (Adresa nr. 3857/2018) și Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi (Adresa nr. 3930 din 09.01.2018)
[11] A se vedea: http://www.mediafax.ro/social/poluare-pe-somesul-mic-in-aval-de-rampa-de-gunoi-de-la-pata-rat-bivolii-fac-baie-in-levigat-foto-16826401