Acțiuni împotriva ghetoizării romilor în Pata Rât (2010)
La sfârşitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, László Attila a declarat presei: “pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât.” Hotărârea de Consiliu Local 127/30.03.2010 a aprobat efectuarea demersurilor necesare identificării de terenuri în zona Pata-Rât în vederea achiziţionării sau efectuării unor schimburi. La baza acestui proiect făcut din inițiativa primarului Sorin Apostu a stat Referatul Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 elaborat de Direcţia de Patrimoniu a Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii. Pe atunci, fostul primar Emil Boc începea măsurile de austeritate în calitatea sa de premier al României.
Într-un următor pas, prin HCL 197/ 11.05.2010 primăria a demarat procedurile schimbului de teren între Primărie şi S.C. Strict Press S.R.L., pe baza căruia societatea din urmă a obţinut 300 mp pe strada Nădăşel în schimbul unui teren de 3000 mp în zona Pata Rât. Apoi, prin Decizia Nr.106271/43/ 20.05.2010, Comisia tehnică de amenajarea teritoriului și urbanism (Corina Ciuban director urbanism, Ligia Subțirică arhitect șef), a avizat oportunitatea întocmirii documentației PUZ Pata Rât. Scopul acestui demers a fost introducerea în intravilan și stabilirea de reglementări urbanistice care să permită construirea și amenajarea zonei pentru locuințe într-un mai larg teritoriu industrial, poluat de rampa de deșeuri chimice Terapia și rampa de gunoaie nonecologică a orașului.
Conform HG nr. 349/2005, depozitul de deşeuri neconform clasa B Pata Rât Cluj-Napoca trebuia să își sisteze activitatea la data de 16 iulie 2010. În acel an, muntele de gunoi era format din 1,9 milioane metri cubi de deșeuri și ocupa o suprafață de 22 de hectare. Dar activitatea de depozitare nu s-a sistat la termenul stabilit, licitația pentru închiderea și ecologizarea ei s-a făcut abia în 2014, finalizându-se abia în 2018. În 2014, firmele câștigătoarea ale licitației au constatat existenţa unei cantităţi suplimentare de deșeuri de 541.835 mc faţă de cele 1,9 milioane de metri cub existente în 2010. În plus, s-a estimat existența a încă 367.010 mc de deșeuri generate de depozitarea ilegală pe amplasament după data de 16 iulie 2010.
Față de planurile primăriei cu privire la construirea de locuințe sociale pentru romi, în anul 2010 Asociația Amare Phrala și Fundația Desire, colaborând cu mai multe organizații rome din București, în primul rând cu Romani Criss, au inițiat mai multe acțiuni prin care s-au împotrivit acestor planuri laolaltă cu oamenii afectați direct de măsurile planificate, după cum urmează:
În aprilie 2010:
- Petiție împotriva ghetoizării romilor.
- Cauza online împotriva ghetoizării romilor.
- Solicitare de informații publice privind pregătirea mutării romilor în Pata Rât.
- Propunere către primărie pentru organizarea mesei rotunde Comunitatea de romi din Pata Rât și dreptul la locuire în contextului planurilor de relocare în Pata Rât a romilor.
În mai 2010:
- Invitația adresată primăriei la masa rotundă Comunitatea de romi din Pata Rât și dreptul la locuire.
- Documente predate reprezentantului primăriei privind situația romilor de pe str. Cantonului, din Dallas și de pe str. Coastei.
- Proces verbal de la masa rotundă Comunitatea de romi din Pata Rât și dreptul la locuire.
- Comunicat de presă privind masa rotundă Comunitatea de romi din Pata Rât și dreptul la locuire.
- Propunere către primărie cu privire la încheierea unui protocol de colaborare pe tema situației locuirii romilor în Cluj în contextul planurilor de relocare în Pata Rât.
- Solicitările reprezentanților romilor de pe str. Cantonului și din Pata Rât cu privire la planurile primăriei declarate în martie 2010.
În ochii primăriei nu a contat nicio acțiune care a demonstrat ilegalitatea, ilegitimitatea și inumanitatea planului de a muta persoane de etnie romă sau persoane fără adăpost în mediul toxic al rampelor de deșeuri. Nu au contat nici scrisorile semnate de către 336 de locuitori posibili direct afecțați, nici memoriul semnat de 30 de activiști și 20 de organizații civice rome, nici cele 296 semnături ale petiției și nici cei 826 de susținători ai cauzei „Împotriva ghetoizării romilor în Pata Rât.” Precum nu a contat nici propunerea comisiei de negociere formată din locatari de pe strada Cantonului şi Pata Rât, precum și din reprezentanți ai organizaţiei Amare Prhala şi Fundaţiei Desire de a încheia un protocol prin care primăria să își asume că va soluționa problemele locative ale romilor de pe Coastei, Cantonului și din Dallas într-un mod care să respecte dreptul la locuire adecvată și dreptul de a locui într-un mediu sănătos. Prin Scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca și a Direcţiei de Asistenţă Socială şi Medicală, semnată de primarul Sorin Apostu şi de director executiv Aurel Mocanu, autoritățile au refuzat încheierea unui protocol de colaborare cu locuitorii vizați. Primarul, viceprimarii și conducerea tuturor direcțiilor Primăriei Municipiului Cluj-Napoca au lucrat în continuare la elaborarea și implementarea procedurilor pe care i-au considerat necesari în vederea mutării persoanelor rome în locuințe construite cu dedicație pentru ele lângă rampa toxică din Pata Rât.
În septembrie 2010 activiștii au mai depus primăriei un Referat de constatare cu privire la situația locuirii în Pata Rât, dar nici asta nu a pus capăt pregătirilor, mai ales că acestea erau deja avansate la acea oră. Până în ultima clipă, primăria nu a anunțat pe cine va muta în casele modulare construite la o distanță de sub 1000 de metri de rampele de deșeuri. Însă nimeni nu a putut să oprească evacuarea de unde se dorea relocarea. În 17 decembrie 2010, la minus 20 de grade, primăria a evacuat forțat 350 de persoane de pe str. Coastei, atât din locuințele improvizate, cât și din cele cu contracte de închiriere. Pe 21 decembrie 2010 Asociația Amare Phrala și Fundația Desire au adus în atenția opiniei publice Situația locuirii în Pata Rât (inclusiv la casele modulare, în Dallas, pe str. Cantonului, pe rampe) printr-un comunicat de presă.
Acest moment tragic a însemnat condamnarea celor mutați forțat în casele modulare din Pata Rât să locuiască într-un mediu toxic, ce pune în pericol sănătatea și viața lor. Dar el a însemnat și începutul luptei acestora împotriva nedreptății suferite. Activismul politic pentru dreptate locativă din Cluj a fost, este și va fi alături și împreună cu ei și cu toți locuitorii din zona Pata Rât.