CONCLUZII SINTETICE DIN DOCUMENTAREA AUTORIZAȚIILOR EMISE PENTRU CASELE MODULARE ȘI CELE DOUĂ NOI RAMPE, PRECUM ȘI ÎNCHIDEREA RAMPEI VECHI ÎN PERIOADA OCTOMBRIE – DECEMBRIE 2016
1.
Amplasarea rampelor de stocare temporară a deșeurilor din Pata Rât la o distanță de cc 300 de metri (SALPREST) și 800 de metri (RADP) față de casele modulare.
Pe baza documentelor administrative din 2010 privind casele modulare din Pata Rât, precum și autorizațiile acordate stațiilor de stocare temporară a deșeurilor în anul 2015, și răspunsuri primite de la instituții în cadrul campaniei.
Descrierea situației
Zona unde au fost amplasate casele modulare în 2010 de către administrația publică locală și unde au fost mutați forțat în decembrie 2010 persoanele evacuate de pe strada Coastei este definită ca zonă de locuit. Primăria a transformat această fostă zonă industrială în zonă de locuit atunci când pregătea, conform declarațiilor sale din martie-aprilie 2010, „soluționarea problemei locative a romilor de pe Coastei, Cantonului și Pata Rât.” Dar acest fapt nu a contat atunci când, spre toamna anului 2015, noile rampe de stocare temporară a deșeurilor au fost autorizate la o distanță de 300, respectiv 800 de metri de acest teritoriu de către toate instituțiile implicate. Aceste decizii în lanț sunt manifestări ale rasismului de mediu: ele reflectă ideea că zona de locuire unde stau persoane de etnie romă este tratată inegal și nedrept în fața legii, sau că, în ochii celor care iau aceste decizii, romii nu sunt oameni.
Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca 213/25.05.2010 privind Aprobarea avizelor de oportunitate ale Comisiei Tehnice de amenajare a teritoriului și de urbanism, a aprobat avizul de oportunitate Nr.106271/43/ 20.05.2010 pentru PUZ Pata Rât, care prevede: „introducerea în intravilan si stabilirea de reglementări urbanistice care să permită construirea si amenajarea zonei pentru locuințe.”
Certificatul de Urbanism nr. 1642/2010 a avizat „construirea de locuințe sociale pentru persoanele fără adăpost, beneficiar Municipiul Cluj-Napoca.” Drept urmare au fost construite și în 17.12.2010 au fost date în folosință 10 case modulare la o distanță de sub 1000 de metri de vechea rampă de gunoi neconformă și la 200 de metri de groapa de deșeuri chimicale.
Documente resursă
Răspuns APM – Cluj, 1335/14.12.2016
Răspuns GNM – Cluj, 3745/15.12.2016
Răspuns DSP – Cluj, 9309/05.12.2016
Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (distanța unei așezări față de un depozit de deșeuri trebuie să fie de minim 1.000 metri)
Ordinul nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena și sănătate publică privind mediul de viață al populației (art. 11, distanța minimă a unei așezări față de depozite controlate de deșeuri periculoase și nepericuloase trebuie să fie de 1.000 metri).
Raport de mediu – RIM 209/2016, Extindere platformă pentru stocarea temporară a deșeurilor municipale, str. Platanilor, FN, tarla nr.103, parcela 523/1/5, loc. Cluj-Napoca, jud. Cluj
Autorizația de mediu emisă de APM pentru SALPREST, Nr. 140/19.10.2015 – pentru Platformă betonată și adăpost pentru stocarea temporară a deșeurilor în vederea sortării, valorificării și eliminării deșeurilor, și Facilitate de stocare temporară a deșeurilor nemenajere, str. Platanilor nr. 56 , pentru activitatea: facilitate de stocare temporară a deșeurilor (1000 tone deșeuri menajere/lună, 1000 tone deșeuri reciclabile/lună), program funcționare: 365 zile/an, 16 ore/zi
Autorizație de mediu emisă de APM pentru RADP, Nr. 115 din 14.09.2015, pentru activitatea PRTR, pe 5 ani, pentru Platforma pentru stocarea temporară a deșeurilor pe str. Platanilor f.n. , capacitatea totală: 358.000 tone; program de funcționare: 6 zile/ săptămână, 24 ore/zi; valabilitatea autorizației: nu este specificată explicit, dar în text se menționează ca perioadă de stocare temporară 1 an
Avizul primit de către APM la DSP Cluj în procesul de emitere a autorizație de mediu (care este?)
HCL 263/09.07.2015 privind darea în administrare de RADP a terenului unde se amenajează această platformă – de studiat
Ordonanța 21/2002, Legea 515/2002 privind gospodărirea localităților urbane și rurale – de studiat
Alte acte normative, de pe p.5-6 al Autorizației RADP – de studiat
Alte acte normative, de pe p.6-7-8 al Autorizației SALPREST – de studiat
HG 349/2005 privind stocarea temporară a deșeurilor – de studiat ( Anexa 3 – despre deșeurile nereciclabile care se pot depozita pe platforme temporare)
HG 856/2002 privind tipurile de deșeuri care se pot depozita pe platforme temporare pentru depozitarea deșeurilor – de studiat
Legea nr. 104/2011 cu privire la calitatea aerului înconjurător –
OUG 5/2015, 1223/ 2005 privind cantitățile de deșeuri – de studiat
OM 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadrul de evaluare a impactului asupra mediului – de studiat
OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu completările şi modificările ulterioare – de studiat
OM 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului – de studiat
OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private – de studiat
Problema identificată care nu a putut fi clarificată și soluționată cu instituțiile locale
Tratamentul inegal și discriminator la care sunt supuși chiriașii caselor modulare din Pata Rât, case modulare construite de către administrația publică locală în 2010 într-o zonă care prin măsuri administrative stabilite de Consiliul Local și Primăria Municipiului Cluj-Napoca a fost transformată în zonă de locuire în 2010; ei nu sunt tratați ca ceilalți cetățeni ai orașului Cluj care sunt protejați față de amplasarea unor rampe de deșeuri în proximitatea lor, respectiv la o distanță de sub 1000 de metri; astfel, în cazul locuitorilor din Pata Rât nu se aplică o prevedere legală care ar trebui să se aplice în mod egal în relație cu toți cetățenii, indiferent de etnie și statutul lor social. De exemplu, în Autorizațiile de mediu emise pentru RADP și SALPREST, dar nici în ROM 209/2016 nu se menționează existența acestor case modulare, dar nici acte normative privind distanța de siguranță față de zone locuite, sugerând că nu există în zona acestor rampe zone de locuit care contează a fi luate în considerare în acest caz.
DSP face referire la Notificările 3949, 3950 și 5486, Notificări de asistență de specialitate de sănătate publică a conformității (emisă despre platforma RADP, 16.07.2015; despre platforma SALPREST, 22.10.2014) și afirmă că acestea au fost emise pe baza Ordinul MS 119/2014, cap. I, art. 11 cu privire la respectarea distanțelor de protecție sanitară pentru stocarea temporară a deșeurilor; dar în transcrisurile pe care ni le-au trimis nu menționează existența zonei caselor modulare ca zonă de locuit și distanța acesteia față de platformele autorizate, doar atrage atenția ca RADP și SALPREST să aplice normele de igienă și sănătate publică în vigoare conform Ordinul MS 251/2012 și Ordinul MC 1030/2009. Se face referire aici la Referatele de evaluare 36440/16.07.2015 (SALPREST) și 9309/05.12.2016 (RADP), dar nu ni le trimite.
GNM afirmă că nu are atribuții și nici dotarea necesară efectuării de analize ale factorilor de mediu.
RIM 209/2016 afirmă: „emisiile gazoase generate în urma arderilor instantanee sau a fermentaţiilor reprezintă surse importante de poluare atmosferică, din cauza concentraţiilor de CH4, CO, CO2, H2S, gaze toxice care afectează într-o anumită măsură atât sănătatea populaţiei umane cât şi starea mediului”. DAR – nu se face referire la populația care locuiește la o distanță de 300 de metri de platforma SALPREST și 800 de metri de platforma RADP.
În cazul RADP se respectă prevederea ca în cazul în care cantitatea depozitată ajunge la 75% din capacitatea de depozitare să fie luate măsuri în vederea redirecționării deșeurilor? A luat RADP măsuri pentru a se respecta cantitatea de deșeuri ce se poate stoca în condiții de siguranță în ceea ce privește efectul acestor platforme asupra sănătății care locuiesc în proximitatea lor (vezi poze, și filmare cu drona despre cum arată aceste platforme)
S-au respectat corect prevederile contractelor între SALPREST și firme private specializate în valorificarea deșeurilor reciclabile și eliminarea deșeurilor nereciclabile?
Autorizația pentru SALPREST prevede: „stocarea temporară a deșeurilor prevăzute a fi eliminate va putea fi realizată pe o perioadă de 1 an”. Această perioadă a trecut, iar depozitul ecologic nu a fost funcțional în acel moment. Conform autorizației de mediu SALPREST trebuia „să asigure eliminarea deșeurilor de pe amplasament într-un depozit autorizat, anunțând despre asta APM și GNM”. A făcut SALPREST acest lucru? Platformele pentru stocarea temporară a deșeurilor au alte norme privind amplasarea lor sub 1000 de metri de o zonă de locuit?
Nu se recunoaște că se creează disconfort din cauza mirosurilor, dar nici efectul incendiului de pe platforma RADP din ….. și a incendiului de pe platforma SALPREST din …. (vezi adeverințe medicale ale locatarilor din casele modulare, precum și PV constatări din partea ISU ?)
Nu rezultă ce măsuri s-au luat pentru evitarea riscului poluării de către RADP respectiv SALPREST, prevedere definită drept condiție în autorizația de mediu emisă de APM
În Autorizația de mediu RADP și SALPREST se spune: „La finalizarea Celulei 1 din cadrul Centrului de management integrat al deșeurilor activitatea de depozitare va înceta și va fi obligatorie mutarea deșeurilor stocate în cadrul Celulei 1. Stocarea deșeurilor pe platforma de stocare temporară se va efectua până la punerea în funcțiune a depozitului ecologic din cadrul Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor pentru județul Cluj, cu respectarea HG 34912005 privind perioada de stocare temporară”. DAR: în răspunsul prmit de la CJ acest lucru nu se formulează atât de echivoc, respectiv se exprimă dubii cu privire la dacă, cantitatea de deșeuri stocată pe rampele temporare RADP va putea fi depozitate in CMID: …
Din rapoartele lunare și anuale obligatorii ale RADP reiese că s-au respectat cantitatea de deșeuri depozitate temporar, respectiv cantitatea de deșeuri valorificate?
Instituții guvernamentale la care ne-am adresat în vederea remedierii situației
Ministerul Sănătății (solicitare punct de vedere – cu privire la distanță; cu privire la susținerea demersului de analiză a sănătății populației care locuiește în zona Pata Rât (Dallas, case modulare, Cantonului)
Ministerul Mediului (solicitare punct de vedere cu privire la distanță, cu privire la disconfortul creat, cu privire la efectele incendiilor de pe rampă din … și din ….)
+
2.
Neglijarea totală a impactului social și uman al unor proiecte cu finanțare nerambursabilă sau a unor investiții din bugetul public în dezvoltare infrastructurală, precum și lipsa unor măsuri de protecție (salvgardare) în relație cu persoanele afectate de aceste proiecte/investiții
Descrierea situației
Închiderea vechii rampe de deșeuri din Pata Rât, neconformă ecologic (în vara anului 2015), și deschiderea a două noi platforme de stocare temporară a deșeurilor în octombrie 2015 (unul în administrația RADP, celălalt în proprietatea și administrația Sc SALPREST RAMPĂ SRL) a însemnat noi provocări pentru cei care locuiesc în zona Pata Rât (în casele modulare, în colonia Dallas și pe strada Cantonului), precum și pentru cei care au lucrat pe vechea rampă de gunoi și au continuat să își câștige existența pe noile rampe temporare. Chiar dacă este vorba în total în jur de 1500 de persoane, autoritățile publice și alte instituții publice implicate în acest demers (chiar dacă în anii trecuți, unii dintre ei, mai ales administrația publică locală, au avut un rol important și în dezvoltarea locuirii precare și inadecvate în zona Pata Rât) nu au luat deloc în considerare impactul social și uman al acestei dezvoltări de infrastructură asupra oamenilor din Pata Rât. Ele au fost concentrate în mod exclusiv pe „găsirea de soluții pentru criza gunoaielor” din orașul Cluj (criză creată de pe urma închiderii vechii rampe de gunoi, dar de fapt datorată tergiversării politice de mai multe decenii a inițiativelor de construire a unei noi rampe ecologice adecvate).
Documente resursă
Răspunsurile tuturor instituțiilor, din care reiese că în procesul de emitere a autorizațiilor de mediu pentru platformele de stocare temporară a deșeurilor RADP și SALPREST nimeni nu a luat în considerare impactul acestor proiecte de dezvoltare infrastructurală asupra oamenilor (zona de locuit, și încadrarea vechilor lucrători ai vechii rampe de deșeuri în condiții de muncă care să le asigure venituri adecvate
Răspunsul CJ – 27716/28.12.2016
Note asupra ședinței de la Prefectură din 13.09.2016
Note asupra ședinței CJ din 29.11.2016
Note asupra întâlnirii cu echipa de management al proiectului CMID Consiliul Județean din 12.10.2016.
Problema identificată care nu a putut fi clarificată și soluționată cu instituțiile locale
Chiar dacă am întrebat în scrisorile noastre acest lucru, nimeni nu menționează că ar fi luat în considerare în procesul de atribuire a autorizației de funcționare faptul că sub 1000 de metri de locația unde s-au autorizat stațiile de stocare temporară SALPREST și RADP ar exista o zonă de locuire, nici măcar zona caselor modulare care a fost transformată în zonă de locuire în 2010 de către administrația publică locală.
În răspunsurile verbale din partea agențiilor de mediu (vezi întâlnirea de la prefectură) se menționează că amplasarea acestora este legală pentru că ele sunt stații de tranzit, dar în răspunsurile scrise nu se face referire la acest lucru și nici la reglementările legate de stațiile de tranzit (de ce anume distanța acestora față de zone de locuit ar putea să fie sub 200 de metri) . Din răspunsul CJ, precum și din precizările ședinței CJ din 29.11.2016 a reieșit că CMID va intra în funcțiune aproximativ peste doi ani – întrebarea care se pune în legătură cu această informație fiind aceasta: dacă CMID va intra atât de târziu în funcțiune, și transferul deșeurilor acum stocate pe stațiile de tranzit către CMID este neclară, atunci aceste rampe de stocare temporară a deșeurilor se mai pot defini ca și stații de tranzit așa cum au afirmat reprezentanți ai GNM la ședința convocată de Prefectură la cererea noastră?
Observăm următoarele:
– în niciuna din scrisorile primite de la instituții sau în documentele legate de autorizarea platformelor RADP și SALPREST nu se folosește termenul de stație de tranzit, ci platformă de stocare temporară a deșeurilor
– RADP, APM, GM, în scrisorile lor menționează că deșeurile stocate pe platformele temporare vor fi în mod obligatoriu transportate în celula 1 al CMID, dar CJ nu afirmă echivoc acest lucru, respectiv afirmă că nu are informații despre asta, respectiv că asta va depinde de operatorul care va administra CMID; la întâlnirea cu persoane din echipa de management al proiectului s-a spus că, cantitate cumulată până în 2019-2020 pe platformele RADP și SALPREST ar umple toată celula, și din acest motiv nu ar fi o soluție agreată (proiectul CMID nu prevede acest lucru).
Din răspunsul scris din partea CJ reiese că în momentul scrierii proiectului CMID nu s-a luat în considerare impactul CMID în ceea ce privește muncitorii vechi(lor) rampe de deșeuri, iar acesta fiind un proiect tehnic, nu a inclus măsuri sociale în vederea asigurării egalității de șanse și tratamentului egal.
Alte întrebări:
Au fost respectate de către RADP și Salprest condițiile care erau puse în momentul autorizării lor?
Dacă nu s-au respectat condițiile de stații de transfer sau depozite temporare, atunci acum nu ar trebui să fie suspendate autorizațiile?
Depozitul temporar s-a unit parțial cu rampa veche, iar deșeurile depozitate aici temporar nu au fost transferate conform condițiilor impuse. Nu este clar nici dacă există prevederi cu privire la transferarea deșeurilor din aceste rampe temporare în noul CMID, sau cum se vor prelucra aceste deșeuri adunate pe aceste rampe temporare.