Categorii
Acțiuni Documente

Scurt istoric -GLOC

Scurt istoric

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (GLOC) s-a constituit spre sfârşitul lunii ianuarie 2011 la iniţiativa Asociaţiei Amare Prhala şi Fundaţiei Desire din Cluj cu scopul de a găsi soluţii pe termen scurt, mediu şi lung la problema segregării rezidenţiale manifestată recent (în decembrie 2010) în relocarea familiilor rome de pe strada Coastei în apropierea gropii de gunoi a oraşului, şi în planurile Primăriei Cluj-Napoca de a extinde proiectul său de  „locuinţe sociale” în Pata Rât.

 
În 2010, acţiunile Asociaţiei Amare Prhala şi Fundaţiei Desire au fost gândite şi implementate ca reacţii la proiectul Primăriei municipiului Cluj privind mutarea/ evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei, Cantonului şi Pata Rât, respectiv stabilirea unei zone rezidenţiale lângă rampa de gunoi a oraşului unde să se ampleseze “locuinţele sociale” dedicate acestor familii. Printre aceste acţiuni amintim: 
   Petiţia împotriva ghetoizării romilor în oraşul Cluj din 14 aprilie <http://www.petitieonline.ro/petitie-p19395057.html>; 
   Cauza Împotriva ghetoizării romilor din oraşul Cluj” lansată în 15 aprilie <http://www.causes.com/causes/471269>; 
   Masa rotundă din 12 mai “Comunitatea de romi din Pata Rât şi dreptul la locuire” cu participarea reprezentanţilor Alianţei Civice a Romilor din România, Amare Phrala, ENAR România, Fundaţia Desire, Romani CRISS, Asociaţia pentru Emanciparea Femeilor Rome, Asociaţia Voluntară “Castel Banffy”, precum şi ai primăriei municipiului Cluj-Napoca; 
   Propunerea din 20 mai 2010 către primărie pentru încheierea unui Protocol de colaborare; LINK Propunere
   Referatul de constatare cu privire la situaţia locuirii a comunităţilor de romi din zona Pata Rât din 20 septembrie 2010, depus la Primăria şi Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, Instituţia Prefectului Judeţului Cluj, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului,  Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Preşedinţia României). LINK Referat
 
În continuarea acestor acţiuni, pe 10 ianuarie 2011, am lansat Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului primăriei clujene „locuinţe sociale în Pata Rât” , care în momentul de faţă de bucură de sprijinul a 190 de semnături (http://www.criticatac.ro/4392/apel-pentru-solidaritate-si-actiune-impotriva-proiectul-primariei-clujene-%E2%80%9Elocuinte-sociale%E2%80%9D-in-pata-rat/, http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/mutarea-romilor-linga-groapa-de-gunoi-in-cluj-lupta-continua-57979.html). LINK: textul APELULUI 

În colaborare cu Catedra de Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, în 17 ianuarie 2011 am organizat dezbaterea publică “Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale”, ocazie cu care participanţii de la mai multe organizaţii naţionale şi internaţionale au dezbătut următoarele teme: Motivul şi circumstanţele relocării cetăţenilor de pe str. Coastei din punctul de vedere al municipalităţii; Procedurile de relocare utilizate de către autorități și impactul lor asupra locuitorilor zonei; Condițiile locuirii în noua locație (Pata Rât) și consecinţele  sociale ale relocării; Poziția societății civile față de evacuări, segregare rezidențială și dreptul la locuire; Invăţăminte pentru demersurile viitoare de planificare urbană. LINK INTERN catre pagina dezbaterea publica, vezi mai jos

În 19 ianuarie 2011, în Piaţa „Lucian Blaga” din Cluj, Asociaţia Amare Prhala, împreună cu partenerii săi, Fundaţia Desire, European Roma Rights Centre şi Alianţa Civică a Romilor din România a organizat manifestaţia stradală sub egida “Sunt Rom – Vreau să Trăiesc în Demnitate”. Participanţii şi-au exprimat dezacordul cu privire la proiectul Primăriei Cluj-Napoca „Locuinţele sociale din Pata-Rât” şi solicitarea de a fi primiţi prin reprezentanţii lor la o întâlnire cu autorităţile locale.  LINK INTERN catre pagina protest stradal, vezi mai jos

Datorită faptului că:

– iniţiativele noastre din 2010 adresate autorităţilor publice nu au avut succes (nu au putut preveni implementarea proiectului său care, deocamdată, s-a materializat în obţinerea terenului din Pata Rât, construirea a zece case modulare şi mutarea familiilor de pe strada Coastei în aceste case),

– mai multe persoane şi organizaţii din oraş, din ţară şi din străinătate şi-au demonstrat prin fapte voinţa de a se implica în acest demers LINK intern către pagina Membrii GLOC,

– în urma presiunilor venite dinspre European Roma Rights Center, Amnesty International şi protestul stradal organizat pe 19.01.2011, s-a deschis o nouă oportunitate pentru o colaborare formalizată cu Primăria clujeană pe această problemă,

Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire au considerat că este necesară şi posibilă crearea unui  Grup de Lucru a Organizaţiilor Civice (GLOC). GLOC va funcţiona independent de acceptul sau refuzul primăriei Cluj de a încheia cu noi un Protocol de colaborare. Din partea noastră Protocolul se va semna doar dacă acesta respectă principiile şi obiectivele asumate de noi.

SITUAŢIA LOCUIRII ÎN MODULARELE DIN PATA RÂT

POZE noile locuinţe modulare din Pata Rât

Date despre situaţiile familiilor din modularele din Pata Rât

DEZBATEREA PUBLICĂ DIN 17 IANUARIE 2011

În 17 ianuarie 2011, după  o lună de la evacuarea familiilor de romi de pe strada Coastei şi mutarea lor de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca în „locuinţele sociale” de pe Pata Rât, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii Babeş-Bolyai, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj, în parteneriat media cu TVR Cluj, au organizat dezbaterea publică Relocarea romilor şi consecinţele ei sociale. La eveniment au participat peste o sută de persoane, reprezentând European Roma Rights Centre (ERRC), organizaţiile membre ale Alianţei Civice a Romilor din România (printre care Asociaţia Studenţilor Romi „Romano Suno”, Romani Criss, Fundaţia Ruhama şi Asociaţia Parudimos), Asociaţia PAKIV România, Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi, Fundaţia Română pentru Comunitate, Copii şi Familie, Asociaţia Habitat for Humanity România, Liga pentru Apărarea Drepturilor Omului, Fundaţia Wassdas, Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, Asociaţia Studenţilor Universităţii Babeş-Bolyai, precum şi angajaţi ai Inspectoratului Şcolar Judeţean, Direcţiei de Sănătate Publică, Agenţiei Naţionale pentru Romi Biroul Regional Nord-Vest şi ai Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale. A fost prezent consilierul prezidenţial pentru problemele  minorităţilor naţionale. Au participat şi patru persoane din partea persoanelor relocate, care şi-au prezentat punctul de vedere.

Direcţiile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, deşi invitate la dialog, nu au venit la întâlnire, ci au transmis punctul lor de vedere printr-o scrisoare deschisă, căreia i s-a dat citire la începutul dezbaterii.

În urma discuţiilor s-a conturat o imagine clară a situaţiei celor 68 de familii care au fost dislocate de pe strada Coastei şi mutate în locuinţe modulare din zona Pata Rât, printr-o acţiune fulger (15, 16 şi 17 decembrie, incluzând şi notificarea privind depunerea cererii pentru „locuinţe sociale”), care a combinat intimidarea cu manipularea.

Confruntând situaţia prezentată în scrisoare cu cele constatate pe teren şi relatate de către cei în cauză, participanţii la dezbatere au ajuns la concluzia că: prin măsurile luate primăria nu a soluţionat problemele persoanelor relocate, ci le-a agravat, ignorând incluziunea socială şi zdruncinând situaţia unor persoane şi familii integrate în relaţii de muncă şi educaţie; a pus la dispoziţia celor relocaţi mai puţine locuinţe decât erau necesare şi a încălcat normele privind locuirea decentă şi mediul de viaţă sănătos, prin mutarea în locuinţe inadecvate, amplasate în imediata vecinătate a unor surse de poluare; prin persuadarea locatarilor să semneze cererea pentru locuinţe sociale, primăria a ignorat interdicţia legală de a efectua evacuări în perioada de iarnă.

Participanţii au subliniat că este nevoie de intensificarea demersurilor pe plan local, naţional şi internaţional în vederea opririi constituirii unui ghetou stigmatizant în afara zonelor locuite ale oraşului, lângă surse de poluare a mediului, proiect care agravează consecinţele multiple ale sărăciei şi excluziunii sociale atât pentru cei relocaţi de pe strada Coastei, cât şi pentru cei vizaţi în viitor (posibil, strada Cantonului).

Inţelegând amploarea problemelor sociale cauzate sau accentuate prin dislocarea rezidenţilor de pe str. Coastei, participanţii au subliniat responsabilitatea autorităţilor locale pentru asigurarea serviciilor publice şi de asistenţă socială, respectiv soluţionarea unor probleme stringente: supraaglomerarea (până la 12 persoane în camere de 18m2), lipsa accesului la servicii medicale şi de îngrijire (pentru gravide, nou născuţi, copii, vârstnici, copil imobilizat în cărucior), pericolul pierderii locului de muncă, dificultatea frecventării grădiniţelor şi şcolilor unde erau înscrişi cei aproape 80 de copii şi bariere în calea utilizării unor servicii de sprijin comunitar.

În Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în Pata Rât” (accesibil şi pe http://femrom.ro/atitudinecivica.html), lansat la sfârşitul dezbaterii, participanţii şi-au exprimat dezacordul cu proiectul Primăriei, considerând că acesta reprezintă o manifestare a discriminării instituţionale, materializate prin segregare rezidenţială. Avocatul desemnat de ERRC (http://www.errc.org/) a prezentat participanţilor scrisoarea oficială semnată de ERRC, Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, scrisoare ce problematizează situaţia şi care a fost adresată Administraţiei Prezidenţiale a României, Primului Ministru al României, Primarului Municipiului Cluj-Napoca cât şi mai multor foruri internaţionale din domeniul drepturilor omului. LINK Scrisoarea ERRC, AP, Desire

POZE DEZBATERE PUBLICĂ
Protestul din 19 ianuarie 2011

În organizarea Asociaţiei Amare Prhala, a Asociaţiei Studenţilor Romi „Romano Suno” şi a unor organizaţii civice ne-rome, manifestaţia a avut loc în Piaţa „Lucian Blaga” din Cluj. Participanţii şi-au exprimat dezacordul cu privire la proiectul Primăriei Cluj-Napoca „Locuinţele sociale din Pata-Rât” şi solicitarea de a fi primiţi prin reprezentanţii lor la o întâlnire cu autorităţile locale. Mesajul sintetic al manifestaţiei, transmis în limbile romani, română şi maghiară a fost: „Me Som Rom – Camau Te Givav Pakivales/ Sunt Rom – Vreau să Trăiesc în Demnitate/ Roma Vagyok – Méltóságban Akarok Élni”. La protest au participat peste 100 de persoane aparţinând mai multor categorii sociale şi etnii din oraş.

În Scrisoarea de protest adresată primăriei, Asociaţia Amare Prhala împreună cu partenerii săi, Fundaţia Desire din Cluj, European Roma Rights Centre şi Alianţa Civică a Romilor din România a concluzionat: „Organizatorii manifestaţiei, împreună cu un comitet care reprezintă aceste comunităţi de romi vă solicită să acceptaţi invitaţia lor la dialog. Revendicarea noastră este să-i întâlniţi şi, pe baza unui parteneriat, să elaboraţi împreună cu ei un plan pentru a asista oamenii afectaţi cu ajutoare în această perioadă de tranziţie, pentru a-i despăgubi moral şi financiar pentru pierderile lor, pentru a opri astfel de proiecte, şi pentru a găsi soluţii adecvate pentru locuire, acces la şcoală şi la locuri de muncă, care asigură incluziunea lor socială şi asumarea identităţii de rom cu demnitate.”

Spre sfârşitul demonstraţiei, reprezentanţii manifestanţilor au fost primiţi în primărie de viceprimarul Attila László, ocazie cu care au depus Scrisoarea de protest şi Apelul pentru solidaritate şi acţiune împotriva proiectului „Locuinţe sociale în Pata Rât”. Domnul Pavel Doghi, preşedintele Asociaţiei Amare Prhala a prezentat scopul protestului, arătând că acesta este continuarea demersului început de organizaţie încă din aprilie 2010. Domnii Ernest Creta şi Petru Greta, locuitori ai caselor modulare din Pata Rât (mutaţi acolo în 17 decembrie 2010 de pe strada Coastei) şi-au exprimat nemulţumirile faţă de modul în care au fost trataţi, fiind evacuaţi lângă groapa de gunoi a oraşului unde le este periclitată sănătatea şi sunt izolaţi de lume. Domnul Nicolae Gheorghe, activist rom din Bucureşti a prezentat posibilităţile primăriei de a face uz de fondurile europene pentru locuinţe dedicate grupurilor dezavantajate, printre ele romilor defavorizaţi. Doamnele profesor Maria Roth şi Enikő Vincze au accentuat că proiectul primăriei, chiar dacă a însemnat un efort financiar din partea instituţiei, conduce la excluziunea socială a familiilor de romi, şi că pentru egalizarea şanselor în materie de acces la locuinţe decente este nevoie ca primăria să implementeze măsuri afirmative în acest domeniu. Domnul vice-primar al Clujului a afirmat că actualele locuinţe din Pata Rât defapt nu sunt locuinţe sociale, ci locuinţe de necesitate, şi a promis celor prezenţi că primăria este dispusă să accepte ca reprezentanţii comunităţii şi ai organizaţiilor civice să formeze un grup de lucru împreună cu angajaţii primăriei, care urmează să identifice soluţii mai adecvate şi resurse financiare necesare implementării lor.

POZE PROTEST,

VIDEOCLIP PROTEST
Principiile şi obiectivele GLOC

Principii:

  • desegregare (socială, rezidenţială şi şcolară)
  • eliminarea izolării/ ghetoizării/ stigmatizării
  • incluziune socială
  • egalitate de şanse (şi prin măsuri afirmative)
  • tratament egal şi nediscriminare
  • cetăţenie activă
  • crearea unor condiţii în care toţi cetăţenii să poată trăi cu dreptul lor la locuire adecvată, şi în general la o viaţă decentă şi demnă, indiferent de statutul social şi etnia lor. 

Obiective:

  1. Soluţionarea urgenţelor sociale individuale rezultate din mutarea familiilor de pe strada Coastei în Pata Rât.
  2. Găsirea unor soluţii temporare şi/ sau de lungă durată la nevoia pentru o locuire adecvată a acestor familii, dar şi a familiilor de pe strada Cantonului aflate sub riscul evacuării.
  3. Acţiuni de monitorizare, mediatizare, lobby, advocacy şi de proteste civice pe plan local, naţional şi internaţional care îşi propun scoaterea acestor familii din zona izolată şi toxică a Pata Râtului, oprirea proiectului primăriei de a extinde casele modulare pe acel teren, şi promovarea soluţiilor propuse de GLOC.   
  4. Soluţionarea pe cale judiciară a nedreptăţilor comise împotriva familiilor de pe strada Coastei atât în ceea ce priveşte evacuarea lor forţată, cât şi condiţiile de mediu şi de locuire aferente “locuinţelor sociale” din Pata Rât.
  5. Participare la elaborarea unei politici a locuirii şi a fondului locativ public, care vizează (şi) accesul la locuinţe sociale a populaţiei în general, şi în mod particular a grupurilor defavorizate, printre ele comunităţi de romi. 

MEMBRI GLOC

  1. Pavel Doghi, Amare Prhala, Cluj
  2. Prof. univ. dr. Enikő Vincze, Fundaţia Desire, Cluj
  3. David Mark, ACRR, Bucuresti
  4. Vasile Gârbea, Romani Criss, Bucureşti
  5. Norbert Iuonaş, Romano Suno, Cluj
  6. Prof. univ. dr. Mária Roth, Catedra de Asistenţă Socială, UBB, Cluj
  7. Lect. univ. dr. Cristina Raţ, Catedra de Sociologie, UBB, Cluj
  8. Norbert Petrovici, Grupul pentru Acţiune Socială, Cluj
  9. Gábor Ádám, CRCD, Cluj
  10. Florin Moisa, CRCR, Cluj
  11. Nicolae Gheorghe, sociolog, Bucureşti
  12. Gerhard Spitzer, Asociaţia Voluntară Castel Banffy
  13. Bert Looiji, Fundaţia Pro Roma
  14. Adrian Dohotaru, Grupul pentru Acţiune Socială, Cluj
  15. Simona Şerban, Fundaţia Comunitară Cluj
  16. Mihai Roşca, FRCFF Cluj
  17. Ancuţa Frantz, AFMC Cristiana, Cluj
  18. European Roma Rights Center
  19. Ernest Creta (reprezentant al comitetul de locatari ai locuinţelor modulare din Pata Rât)
  20. Petru Greta (reprezentant al comitetul de locatari ai locuinţelor modulare din Pata Rât)
  21. Vasile Ernu, Critic Atac (partener media)
  22. Andrei Szanto, Habitat for Humanity, Romania
  23. Gabriel Bădescu, Facultatea de Ştiinţe Politice, UBB, Cluj

PLAN DE Activităţi GLOC

Îndeplinirea obiectivelor GLOC impune următoarele activităţi, ele fiind asumate ca şi atribuţii de către persoanele şi organizaţiile membre: 

  1. Soluţionarea urgenţelor sociale individuale rezultate din mutarea familiilor de pe strada Coastei în Pata Rât:
  2. identificarea în permanenţă a situaţiilor de urgenţă şi a nevoilor de asistenţă privind şcolarizarea copiilor şi problemele de sănătate;
  3. identificarea posibilităţilor de intervenţie, a resurselor umane şi a fondurilor aferente (transport pentru copiii care frecventează centre de zi/şcoală după şcoală, transport pentru adulţi, chirii pentru femeile care nasc şi familiile lor, internate săptămânale);
  4. mediere, prin comitetul de locatari, între familiile în cauză şi organizaţiile civice care îşi oferă sprijinul;   
  5. soluţionarea cazurilor în funcţie de opţiunile persoanelor vizate;
  6. consiliere şi asistenţă în probleme privind ocuparea. 

Organizaţii şi persoane implicate: Amare Prhala, Desire, FRCCF, Christiana, Fundaţia Comunitară Cluj, Catedra de Asistenţă Socială UBB, comitetul de locatari

  • Găsirea unor soluţii temporare şi/ sau de lungă durată la nevoia pentru o locuire adecvată a acestor familii, dar şi a familiilor de pe strada Cantonului aflate sub riscul evacuării:
  • identificare de terenuri în Cluj şi în comunele limitrofe (o propunere în acest sens este iniţierea unei întâlniri organizate de prefectura judeţului Cluj cu primarii din Cluj, Apahida, Someşeni, Baciu, Floreşti, Gheorgheni); evidenţa familiilor care s-ar muta în afara Clujului;
  • concesionarea acestor terenuri organizaţiilor civice care vor să implementeze proiecte de construcţii de case pe aceste terenuri, vor fi garantul acestora proiecte şi vor distribui locuinţele astfel create în mod ţintit familiilor nevoiaşe în numele cărora s-au pornit aceste demersuri; 
  • identificarea opţiunilor familiilor şi a situaţiei lor materiale/ocupaţionale, respectiv a posibilităţilor lor de a se implica prin resurse umane şi financiare în aceste proiecte de construcţii;  
  • elaborarea planurilor de construcţii (modelul Habitat, Castel Banffy şi Pro Roma) în funcţie de nevoile familiilor şi de capacităţile lor financiare de întreţinere ulterioară a locuinţelor;  
  • identificarea resurselor financiare şi umane necesare demarării construcţiilor noi;
  • identificare clădiri reabilitabile şi apartamente din fondul locativ public al Clujului;
  • identificarea resurselor financiare şi umane necesare susţinerii acestor reabilitări şi/ sau subvenţionării unor chirii;
  • elaborarea criteriilor, împreună cu familiile vizate, privind alocarea locuinţelor create prin construcţii noi, reabilitări de clădiri şi închiriate cu chirii subvenţionate (familiile care nu au primit locuinţe în casele modulare din Pata Rât; cazurile în care mai multe familii au primit contract pe o singură cameră din casele modulare; familiile cu mulţi copii; persoane cu boli cronice şi/ sau dizabilităţi; familiile de pe strada Cantonului aflate sub riscul evacuării);  
  • asistenţă oferită celor care vor să-şi depună/ să-şi reînnoiască dosarele la primărie pentru locuinţe sociale; 
  • atragere de fonduri europene dedicate construcţiilor de locuinţe pentru grupuri defavorizate, printre ele comunităţi de romi, respectiv pentru proiecte integrate care administrează împreună şi în interacţiunea lor problemele locuirii, şi cele ale accesului la locuri de muncă, şcoală, sănătate.

Organizaţii şi persoane implicate: Amare Prhala, Desire, Habitat for Humanity România, Asociaţia Voluntară Castel Banffy, Fundaţia Pro Roma, Fundaţia Comunitară Cluj, Alianţa Civică a Romilor din România, Nicolae Gheorghe, CRCD, Cristina Raț, comitetul de locatari

  • Acţiuni de monitorizare, mediatizare, lobby şi advocacy, şi de proteste civice pe plan local, naţional şi internaţional care îşi propun scoaterea acestor familii din zona izolată şi toxică a Pata Râtului, oprirea proiectului primăriei de a extinde casele modulare pe acel teren şi promovarea soluţiilor propuse de GLOC:   
  • monitorizarea acţiunilor primăriei;
  • mediatizarea acţiunilor primăriei şi ale GLOC în presa locală şi internaţională, în reţeau de autorităţi locale, centrale şi europene (comunicate de presă, conferinţe de presă, blogul de pe Critic Atac);
  • lobby şi advocacy pe lângă factorii decizionali locali, naţionali şi internaţionali în vederea impunerii primăriei de a analiza proiectul său de “locuinţe sociale” din Pata Rât (procedura de evacuare de pe Coastei, condiţiile de mediu şi de locuire din casele modulare din Pata Rât, consecinţele acestui proiect în termenii prejudiciilor aduse sănătăţii, accesului la şcoală şi la locuri de muncă, şi demnităţii umane);
  • presiuni asupra primăriei pentru a le impune să găsească soluţii la consecinţele negative rezultate din proiectul său; 
  • presiuni asupra primăriei de a găsi soluţii adecvate pentru familiile aflate sub riscul evacuării (de exemplu de pe strada Cantonului);
  • presiuni asupra primăriei şi prefecturii de a găsi soluţii pentru locuitorii vechi de pe lângă groapa de gunoi;
  • lobby şi advocacy pe lângă factorii decizionali locali, naţionali şi internaţionali în vederea suportului politic şi financiar pentru soluţiile propuse de GLOC;
  • sensibilizarea opiniei publice faţă de nevoile grupurilor dezavantajate şi faţă de impactul excluziunii sociale asupra întregului oraş (prin afişe, fluturaşi);
  • manifestări cultural-civice prin care adulţii şi copiii îşi exprimă prezenţa în viaţa oraşului şi dorinţa de a fi trataţi demni (expoziţie de fotografii, acţiuni de 8 aprilie, conferinţe de presă); 
  • proteste stradale locale cu suport national şi international;
  • încheierea demersurilor pe lângă primărie privind Parteneriatul de colaborare (dacă propunerea noastră depusă în 26.01.2011 va fi respinsă, sau dacă nu primim răspuns la ea în termenul prevăzut, se va demara o largă acţiune politică, mediatică şi civică care expune fără echivoc incompetenţa, reavoinţa, ilegalităţile, discriminarea indirectă şi directă, şi rasismul anti-ţigănesc manifestate de primărie faţă de problema accesului la locuinţă adecvată a grupurilor dezavantajate de romi). 

Organizaţii şi persoane implicate: Amare Prhala, Desire, ERRC, Romani Criss, Alianţa Civică a Romilor din România, Grupul pentru Acţiune Socială, Nicolae Gheorghe, Critic Atac, Cristina Raț, comitetul de locatari 

  • Soluţionarea pe cale judiciară a nedreptăţilor comise împotriva familiilor de pe strada Coastei atât în ceea ce priveşte evacuarea lor forţată, cât şi condiţiile de mediu şi de locuire aferente “locuinţelor sociale” din Pata Rât;
  • documentare privind evacuarea forţată, condiţiile de mediu şi condiţiile locative legate de cazul Coastei;
  • solicitare informaţii publice de la Primăria Cluj;
  • monitorizarea acţiunilor primăriei legate de proiectul din Pata Rât. 

Organizaţii implicate: ERRC, Amare Prhala, Desire, comitetul de locatari 

  • Participare la elaborarea unei politici a locuirii şi a fondului locativ public, care vizează (şi) accesul la locuinţe sociale a populaţiei în general, şi în mod particular a grupurilor defavorizate, printre ele comunităţi de romi:
  • propuneri privind noua Lege a locuinţelor din România; 
  • stabilirea locuinţelor sociale ca una din axele prioritare ale Consiliului local Cluj Napoca şi al Consiliului judeţean Cluj şi prin asigurarea unor resurse bugetare dedicate locuinţelor sociale;
  • asigurarea celor şapte criterii prevăzute de reglementările internaţionale acceptate şi de România drept criterii ale unei locuinţe decente în cazul tuturor locuinţelor sociale;
  • identificarea unor modele pozitive (naţionale şi internaţionale) în domeniul locuirii (cu referire specială la fondul locative public, locuinţe sociale, grupuri defavorizate şi printre ele comunităţi de romi);
  • definirea criteriilor de distribuire a locuinţelor sociale în aşa fel încât şi grupurile dezavantajate să aibă acces la ele indiferent de vârstă, statut social şi nivel educational;
  • construirea unor spaţii locative integrate în care să coexiste locuinţe închiriate la preţul pieţei imobiliare cu apartamente închiriate prin chirii subvenţionate, dedicate unor familii dezavantajate sau cu venituri reduse; alocarea, cu acest scop, a unor subvenţii din bugetul local organizaţiilor şi asociaţiilor civice de utilitate publică;
  • evitarea creării, prin măsuri administrative, a unor ghetouri ai sărăciei sau ai unor ghetouri etnice, prin alocarea de locuinţe sociale adecvate grupurilor dezavantajate în mai multe locaţii ale oraşului, integrate în oraş;
  • elaborarea unui plan strategic privind familiile din alte zone ale oraşului aflate sub riscul evacuării;
  • monitorizarea distribuirii locuinţelor sociale de către primărie, a asigurării celor şapte criteri ale locuirii adecvate, şi a practicii prin care primăria administrează locuinţele de necesitate şi locuinţele sociale în cazul grupurilor dezavantajate.   

Organizaţii şi persoane implicate: Grupul pentru Acţiune Socială, CRCR, ACRR, Romani Criss, Amare Prhala, Desire, Habitat for Humanity Cluj, Gabriel Bădescu    

Coordonatori GLOC:

Pavel Doghi, Asociaţia Amare Prhala

Enikő Vincze, Fundaţia Desire
RELAŢIA CU AUTORITĂŢILE PUBLICE LOCALE

În 20.05.2010 domnul Pavel Doghi, preşedintele organizaţiei Amare Prhala şi doamna Enikő Vincze, preşedinta Fundaţiei Desire au fost primiţi în audienţă la domnul vice-primar Attila László, şi în numele Comisie de negociere care reprezintă locatarii de pe strada Cantonului şi Pata Rât au depus propunerea pentru Protocolul de colaborare ale cărui obiect, conform Capitolului II urmau să fie următoarele:

Art. 1. Identificarea unor soluţii care să evite segregarea rezidenţială şi să asigure dreptul la locuire adecvată ale familiilor de romi afectate de planul de relocare a lor de pe strada Cantonului şi zona Pata Rât în apropierea rampei de gunoi, plan consacrat prin Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1/25.03.2010, precum şi prin Hotărârile 127/30.03.2010 şi 197/11.05.2010 ale Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Art. 2. Găsirea unor soluţii care să fie în conformitate cu legislaţia internaţională cu privire la o locuinţă adecvată, stabilită de către Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale al Naţiunilor Unite (ICESR) prin Comentariul General nr. 4 care defineşte şapte criterii minimale ce trebuie îndeplinite pentru ca o locuinţă să fie considerată adecvată, precum şi de către reglementările internaţionale şi naţionale cu privire la obligativitatea menţinerii unei distanţe sigure între o zonă rezidenţială şi o sursă de poluare.   

Prin Scrisoarea Nr. 111351/803/ din 12.07.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, Direcţia de asistenţă socială şi medicală, semnată de primarul Sorin Apostu şi de director executiv Aurel Moraru, primăria a refuzat încheierea acestui protocol de colaborare.

Preşedintele Amare Prhala, în numele Comisiei de negociere a depus răspunsul său la scrisoarea primăriei pe 27.08.2010, în care a arătat că prin răspunsul său primăria nu a reflectat asupra problemelor legate de mutarea familiilor de romi în zona Pata Rât; a desconsiderat eforturile comunităţilor şi societăţii civile de a se implica activ în soluţionarea situaţiei; nu a făcut referire la nicio hotărâre a consiliului local pe baza căreia a luat decizia refuzului privind protocolul de colaborare propus; argumentul în defavoarea acestui protocol a fost cel al existenţei Grupului de Lucru Mixt pe lângă prefectura judeţului Cluj care însă în momentul de faţă nu mai are cadru legal de funcţionare.

În 10 ianuarie 2011 Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire a depus la primărie o Scrisoare (elaborată în colaborare cu ERRC) în vederea obţinerii unor informaţii publice legate de evacuare şi „locuinţele sociale” din Pata Rât. Perioada de 10 zile care trebuie respectată în cazul solicitărilor de acest fel a trecut fără să fim contactaţi de autorităţi. LINK Scrisoare

După constituirea GLOC, şi în urma deschiderii manifestate cu ocazia protestului stradal din partea viceprimarului Attila László în direcţia unei colaborări cu noi, în 26 ianuarie 2011, reprezentanţi ai GLOC au avut o întâlnire de lucru la Primăria municipiului Cluj. Din partea primăriei au avut o prezenţă activă, pe lângă domnul viceprimar, doamna Ardeuş de la Direcţia de Patrimoniu, şi domnul Mocanu de la Direcţia de asistenţă socială. Discuţiile s-au purtat asupra unor puncte din Propunerea pentru încheierea unui Protocol de colaborare elaborat de GLOC sub coordonarea Asociaţiei Amare Prhala şi Fundaţiei Desire. În această Propunere am definit principiile noastre; am identificat nevoia şi temele unei analize serioase asupra situaţiei create în urma evacuării romilor în Pata Rât, dar şi asupra situaţiei locuinţelor sociale din Cluj; şi am creionat un set de soluţii pe termen scurt, mediu şi lung în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire a grupurilor dezavantajate din Cluj. Am cerut primăriei un răspuns scris la această propunere. LINK: textul propunerii. Încă de pe vremea întâlnirii (şi şi mai mult acum, după mai bine de 30 de zile în care nu ni s-a răspuns defel) ne este clar: primăria nu-şi poate permite să facă o analiză cu concluzii negative asupra stării de fapt create de ea prin mutarea familiilor de romi de pe Coastei în Pata Rât, pentru că a făcut această investiţie din bani publici, şi nu poate să admită fără consecinţe că nu a procedat corect. Primăria se gândeşte în continuare la extinderea construcţiilor din zonă, prin mansardare, sau prin dobândirea altor terenuri în apropiere, afirmă că nu are terenuri în alte locuri pentru a construi locuinţe sociale, dar chiar dacă ar avea, sub presiunea vecinilor nu va muta familiile de romi acolo. Primăria nu ştie să răspundă la întrebarea dacă înainte de începerea proiectului din Pata Rât a făcut sau nu un studiu de impact al mediului toxic asupra sănătăţii oamenilor, la întâlnirea cu noi şi-a notat să se adreseze Fabricii Terapia în legătură cu staţia sa de deşeuri chimicale din apropiere. Primăria nu intenţionează să schimbe sistemul său de alocare a locuinţelor sociale, sistem în care calitatea de absolvent de studii superioare primeşte un punctaj foarte mare. În legătură cu asta ni se spune: “Clujul este un oraş de un anumit statut”. Viceprimarul îşi notează ca a doua zi să aibă o întrevedere cu asistenţii sociali şi cu meditoarea sanitară de la primărie. Toată lumea evită să se refere la propunerea noastră de a avea o colaborare cu noi. Se pare că Primăria şi-ar dori o colaborare cu “lumea academică” pentru a gândi împreună despre locuinţe sociale în general, dar nu cu societatea civilă (chiar dacă mai mulţi membri GLOC sunt şi universitari), şi nu cu romii în faţă, căci, să nu uităm, „Clujul este un oraş cu un anumit statut”.

De-a lungul lunii februarie 2011, primăria a făcut câteva declaraţii de presă confuze prin care urmărea să-şi ascundă responsabilitatea faţă de consecinţele mutării familiilor de romi într-o zonă toxică şi izolată de restul oraşului, în locuinţe care nu satisfac nici exigenţele minime prevăzute de Legea locuinţelor din România. A dorit să lase să se creadă că primăria defapt dintotdeauna a ştiut că aceste locuinţe nu sunt locuinţe sociale, ci locuinţe de necesitate (chiar dacă în toate documentele publice şi inclusiv în contractele oamenilor se face referire la acestea ca locuinţe sociale, dar cine îşi mai aminteşte de ele). Apoi a sugerat că relocarea a fost “mutare la cerere” şi nu evacuare, încercând să ascundă că ea s-a făcut printr-o serie de intimidări şi manipulări. Ne-a mai propus scenariul explicativ al „ajutorului social”: conform acestuia, primăria i-a mutat pe oameni să le îmbunătăţească condiţiile sociale. Şi mai mult decât atât, cândva în februarie 2011 am putut afla că proiectul primăriei depus la mijlocul lui decembrie 2010 spre finanţare din fonduri structurale, chiar dacă în denumirea lui nu pare a avea nimic de a face nici cu romii, nici cu categoriile dezavantajate în general, este dedicat construirii unor locuinţe sociale pentru familiile de romi care urmează să fie mutate din locuinţele în care stau acum pe strada Cantonului. Şi culmea, pentru că primăria şi-a dat seama că nu este bine să-i ghetoizeze pe romi lângă groapa de gunoi. Victorie, am putea crede, pentru organizaţiile civice care şi-au propus să convingă primăria de acest lucru încă cu începere din aprilie 2010… Şi încă ceva: tot în presă am citit, că brazii de crăciun din centrele Clujului vor fi duşi drept lemne pentru încălzire familiilor de romi din Pata Rât.    

De atunci, din când în când, conform spuselor oamenilor din modularele din Pata Rât, echipe de la primărie se deplasează la ei, constată starea proastă a locuinţelor şi bolile care se agravează locuind în ele, îşi notează consecinţele negative în materie de accesul dificil la şcoli şi locuri de muncă, dar nimeni nu ştie ce va face primăria cu aceste date. Le va analiza cândva? Va acţiona cumva pentru a elimina cauzele create de ea însăşi? Între timp oamenilor li se mai atrage atenţia că li se va tăia curentul şi apa (nici vorba să se asigure curent pentru improvizaţiile pe care ei, forţaţi de împrejurările supraaglomerării din camerele de 18 metri pătraţi, şi le construiesc pe terenul pe care primăria le-a sugerat să-l folosească… ilegal). În casele modulare oamenii locuiesc în chirie. Nimeni nu le-a spus cine ar trebui să încheie contractele cu furnizorii de utilităţi. Nu au primit facturi de curent şi apă, dar sunt ameninţaţi că li vor tăia.

ACŢIUNI GLOC

FEBRUARIE 2011

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice a făcut demersuri în toate cele cinci direcţii în care şi-a propus să acţioneze, având mai multe întâlniri focalizate cât de cât separat pe cele cinci obiective ale sale. Pe baza deciziilor de la aceste întâlniri, organizaţiile şi persoanele membre implicate în cele cinci sub-grupuri au demarat mai multe acţiuni.

AFMC Cristiana şi World Vision şi-au pus în mişcare reţelele pentru asigurarea unor locuinţe temporale femeilor cu nou născuţi, sau sponsorizării unor locuri în internate pentru şcolarii care îşi doresc acest lucru.

Fundaţia Desire, împreună cu sociologi şi asistenţi sociali de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai a realizat anchete sociale din care rezultă o imagine clară asupra numărului de persoane cu contracte şi fără contracte din locuinţele modulare, asupra bolilor pe care le au, surselor lor de venit, dar şi asupra expertizei lor în domeniul construcţiilor.

Pe baza acestor informaţii, prin intermediul Fundaţiei Comunitare Cluj, GLOC va porni o campanie de colectare de fonduri în vederea cumpărării mai multor terenuri în oraşul Cluj, unde, prin ajutorul dinspre Asociaţia Voluntară Castel Banffy, sau Habitat pentru România Cluj, sau Fundaţia Pro Roma, oamenii îşi vor putea construi locuinţe.

European Roma Rights Center, în colaborare cu Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, şi-a finalizat demersurile pregătitoare în vederea pornirii procedurii judiciare împotriva primăriei municipiului Cluj.

Împreună cu organizaţiile civice din oraş, Alianţa Civică a Romilor din România pregăteşte organizarea unui eveniment de protest, de conştientizare şi de colectare de fonduri pe 9 aprilie 2011 în spatial caselor modulare din Pata Rât.

Grupul pentru Acţiune Socială, în colaborare cu alţi membrii GLOC (printre ei reprezentanţi ai CRCR, CRCD sau FRCFF Cluj), a iniţiat un atelier de discuţii despre politicile publice româneşti în domeniul locuinţelor sociale. Participanţii au căzut de acord asupra nevoii de a colabora în interiorul sau în afara Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice cu scopul schimbării legislaţiei şi a politicilor locale privind fondul locativ public.

Tot în această perioadă, Amnesty International a contactat Asociaţia Amare Prhala şi a asigurat un spaţiu pe pagina sa de internet cazului modularelor din Pata Rât. LINK pagina AI

Dar şi alte organizaţii internaţionale, cum ar fi United Nations Development Program şi-au exprimat interesul faţă de găsirea unor soluţii la problemele demonstrate de acest caz în materie de evacuări forţate şi locuire decentă.

MARTIE 2011

COMUNICAT DE PRESĂ, 07.03.2011

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, sub coordonarea Asociaţiei Amare Prhala şi Fundaţiei Desire din Cluj au depus primăriei o propunere privind încheierea unui parteneriat de mai bine de 30 de zile, cu puţin după protestul stradal din 19 ianuarie 2011 “Sunt rom – vreau să trăiesc în demnitate”. În propunerea noastră am identificat nevoia şi temele unei analize serioase asupra situaţiei create în urma evacuării romilor de pe strada Coastei în modularele din Pata Rât, dar şi asupra situaţiei locuinţelor sociale din Cluj; şi am creionat un set de soluţii pe termen scurt, mediu şi lung în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de locuire a grupurilor dezavantajate din oraş. Nu am primit niciun răspuns la ea. Când am depus-o, pe 26 ianuarie 2011, am fost primiţi la o întâlnire în biroul domnului viceprimar. Încă de pe atunci ne era clar: primăria nu-şi poate permite să facă o analiză cu concluzii negative asupra stării de fapt create de ea prin mutarea familiilor de romi de pe Coastei în Pata Rât, pentru că a făcut această investiţie din bani publici, şi nu poate să admită fără consecinţe că nu a procedat corect. Primăria se gândeşte în continuare la extinderea construcţiilor din zonă, prin mansardare, sau prin dobândirea altor terenuri în apropiere, afirmă că nu are terenuri în alte locuri pentru a construi locuinţe sociale, dar chiar dacă ar avea, sub presiunea vecinilor nu va muta familiile de romi acolo. Primăria nu ştie să răspundă la întrebarea dacă înainte de începerea proiectului din Pata Rât a făcut sau nu un studiu de impact al mediului toxic asupra sănătăţii oamenilor, la întâlnirea cu noi şi-a notat să se adreseze Fabricii Terapia în legătură cu staţia sa de deşeuri chimicale din apropiere. Primăria nu intenţionează să schimbe sistemul său de alocare a locuinţelor sociale, sistem în care calitatea de absolvent de studii superioare primeşte un punctaj foarte mare. În legătură cu asta ni se spune: “Clujul este un oraş de un anumit statut”. Viceprimarul îşi notează ca a doua zi să aibă o întrevedere cu asistenţii sociali şi cu meditoarea sanitară de la primărie. Toată lumea evită să se refere la propunerea noastră de a avea o colaborare cu noi. Primăria ar putea să-şi dorească o colaborare cu “lumea academică” pentru a gândi împreună despre locuinţe sociale în general, dar nu cu societatea civilă (chiar dacă mai mulţi membri GLOC sunt şi universitari), şi nu cu romii în faţă, căci, să nu uităm, „Clujul este un oraş cu un anumit statut”.         

Între timp, primăria a făcut câteva declaraţii de presă confuze prin care urmărea să-şi ascundă responsabilitatea faţă de consecinţele mutării familiilor de romi într-o zonă toxică şi izolată de restul oraşului, în locuinţe care nu satisfac nici exigenţele minime prevăzute de Legea locuinţelor din România. A dorit să lase să se creadă că primăria defapt dintotdeauna a ştiut că aceste locuinţe nu sunt locuinţe sociale, ci locuinţe de necesitate (chiar dacă în toate documentele publice şi inclusiv în contractele oamenilor se face referire la acestea ca locuinţe sociale, dar cine îşi mai aminteşte de ele). Apoi a sugerat că relocarea a fost “mutare la cerere” şi nu evacuare, încercând să ascundă că ea s-a făcut printr-o serie de intimidări şi manipulări. Ne-a mai propus scenariul explicativ al „ajutorului social”: conform acestuia, primăria i-a mutat pe oameni să le îmbunătăţească condiţiile sociale. Şi mai mult decât atât, cândva în februarie 2011 am putut afla că proiectul primăriei depus la mijlocul lui decembrie 2010 spre finanţare din fonduri structurale, chiar dacă în denumirea lui nu pare a avea nimic de a face nici cu romii, nici cu categoriile dezavantajate în general, este dedicat construirii unor locuinţe sociale pentru familiile de romi care urmează să fie mutate din locuinţele în care stau acum pe strada Cantonului. Şi culmea, pentru că primăria şi-a dat seama că nu este bine să-i ghetoizeze pe romi lângă groapa de gunoi. Victorie, am putea crede, pentru organizaţiile civice care şi-au propus să convingă primăria de acest lucru încă cu începere din aprilie 2010… Şi încă ceva: tot în presă am citit, că brazii de crăciun din centrele Clujului vor fi duşi drept lemne pentru încălzire familiilor de romi din Pata Rât.    

De atunci, din când în când, conform spuselor oamenilor din modularele din Pata Rât, echipe de la primărie se deplasează la ei, constată starea proastă a locuinţelor şi bolile care se agravează locuind în ele, îşi notează consecinţele negative în materie de accesul dificil la şcoli şi locuri de muncă, dar nimeni nu ştie ce va face primăria cu aceste date. Le va analiza cândva? Va acţiona cumva pentru a elimina cauzele create de ea însăşi? Între timp oamenilor li se mai atrage atenţia că li se va tăia curentul şi apa (nici vorba să se asigure curent pentru improvizaţiile pe care ei, forţaţi de împrejurările supraaglomerării din camerele de 18 metri pătraţi, şi le construiesc pe terenul pe care primăria le-a sugerat să-l folosească… ilegal). În casele modulare oamenii locuiesc în chirie. Nimeni nu le-a spus cine ar trebui să încheie contractele cu furnizorii de utilităţi. Nu au primit facturi de curent şi apă, dar sunt ameninţaţi că li vor tăia.

Între timp, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice a făcut demersuri în toate cele cinci direcţii în care şi-a propus să acţioneze, având mai multe întâlniri focalizate cât de cât separat pe cele cinci obiective ale sale. AFMC Cristiana şi World Vision şi-au pus în mişcare reţelele pentru asigurarea unor locuinţe temporale femeilor cu nou născuţi, sau sponsorizării unor locuri în internate pentru şcolarii care îşi doresc acest lucru. Fundaţia Desire, împreună cu sociologi şi asistenţi sociali de la Facultatea de Sociologie a Universităţii Babeş-Bolyai a realizat anchete sociale din care rezultă o imagine clară asupra numărului de persoane cu contracte şi fără contracte din locuinţele modulare, asupra bolilor pe care le au, surselor lor de venit, dar şi asupra expertizei lor în domeniul construcţiilor. Pe baza acestor informaţii, prin intermediul Fundaţiei Comunitare Cluj, GLOC va porni o campanie de colectare de fonduri în vederea cumpărării mai multor terenuri în oraşul Cluj, unde, prin ajutorul dinspre Asociaţia Voluntară Castel Banffy, sau Habitat pentru România Cluj, sau Fundaţia Pro Roma, oamenii îşi vor putea construi locuinţe. European Roma Rights Center, în colaborare cu Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire, şi-a finalizat demersurile pregătitoare în vederea pornirii procedurii judiciare împotriva primăriei municipiului Cluj. Împreună cu organizaţiile civice din oraş, Alianţa Civică a Romilor din România pregăteşte organizarea unui eveniment de protest, de conştientizare şi de colectare de fonduri pe 9 aprilie 2011 în spatial caselor modulare din Pata Rât. Grupul pentru Acţiune Socială, în colaborare cu alţi membrii GLOC (printre ei reprezentanţi ai CRCR, CRCD sau FRCFF Cluj), a iniţiat un atelier de discuţii despre politicile publice româneşti în domeniul locuinţelor sociale. Participanţii au căzut de acord asupra nevoii de a colabora în interiorul sau în afara Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice cu scopul schimbării legislaţiei şi a politicilor locale privind fondul locativ public.

Tot în această perioadă, Amnesty International a contactat Asociaţia Amare Prhala şi a asigurat un spaţiu pe pagina sa de internet cazului modularelor din Pata Rât. Dar şi alte organizaţii internaţionale, cum ar fi United Nations Development Program şi-au exprimat interesul faţă de găsirea unor soluţii la problemele demonstrate de acest caz în materie de evacuări forţate şi locuire decentă.